Criza în turism se adâncește în iulie

De ani de zile, turismul românesc este privit ca un potențial uriaș, dar rămas prea des la stadiul de promisiune. Problema nu este lipsa resurselor sau a frumuseților naturale și culturale, ci lipsa unei viziuni coerente și a unui cadru bine definit. Am participat recent la dezbaterea publică inițiată de FPTR privind Ghidul pentru înființarea OMD-urilor , alături de reprezentanți ai mediului asociativ și privat, ai administrației publice și ai mediului academic. România are deja 27 de OMD-uri – un motiv în plus să îmbunătățim cadrul de lucru și să consolidăm acest instrument. La discuții au fost prezenți reprezentanți ai FPTR, ANAT - Asociația Națională a Agențiilor de Turism, OMD-uri (înființate și în curs), parlamentari (AUR și PSD), FIHR - Federația Industriei Hoteliere din România, Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului prin Secretarul de Stat Gabriel Bogdan Ștețco , CNIT prin Valentin Avram, dar și mediul academic, prin ASE București – Facultatea de Marketing . Un prim pas ar trebui să fie perfecționarea Ghidului – un instrument clar, dar suficient de flexibil încât să poată fi îmbunătățit constant. Nu un document rigid, ci un reper viu, adaptat la schimbările economice, sociale și tehnologice. Acest ghid ar putea sta la baza unei legislații moderne și eficiente, capabile să stimuleze dezvoltarea și să ofere stabilitate investitorilor. La fel de necesare sunt dezbaterile publice. Dincolo de consultările formale, România are nevoie de dialog real între stat, mediul privat și societatea civilă. Mai multe voci înseamnă mai multe idei, iar din confruntarea lor se poate naște o strategie care să reflecte interesul comun, nu doar punctele de vedere ale unei singure părți. Nu în ultimul rând, turismul are nevoie de o autoritate dedicată . O instituție care să coordoneze, să monitorizeze și să își asume responsabilitatea pentru rezultate. Fără un organism cu viziune și putere de decizie, turismul riscă să rămână o prioritate doar pe hârtie. România are ce arăta lumii. Întrebarea este dacă are și curajul să își construiască o strategie pe termen lung, care să transforme turismul într-un adevărat motor al dezvoltării naționale.  “Cred că acesta este momentul în care trebuie să trecem de la bune intenții la acțiuni concrete. Turismul nu mai poate fi tratat ca un sector secundar, ci ca o prioritate strategică pentru România. Numai prin colaborare, asumare și consecvență putem construi un model de succes, capabil să valorifice întregul potențial al țării noastre.” A prezentat pentru dumneavoastră Florin Albu , redactor-șef Tour.ist

După 15 ani de existență, platforma despreSpa.ro își schimbă oficial identitatea și devine Wellandia. Noul nume reflectă ce a devenit astăzi acest proiect: Pentru publicul larg – o sursă de inspirație și un spațiu de resetare, cu centre de top, oferte și resurse utile despre relaxare, nutriție, mișcare, somn, recuperare medicală și tehnologii moderne pentru sănătate - tot ce ai nevoie ca să alegi rapid experiențele wellness cele mai potrivite pentru tine. Pentru profesioniști , Wellandia este un ecosistem educațional și profesional, cu platforme, programe, inițiative și resurse dedicate celor care construiesc viitorul industriei Spa & Wellness. Integrează recrutare, mentorat, dezvoltare profesională, schimburi de experiență și evenimente de referință precum Conferința Spa România sau Premiile Spa România – dar și un spațiu educațional prin SpaEdu, prima academie Spa din România, acreditată CIDESCO Internațional. „ Wellandia este mai mult decât o schimbare de nume. Este o recunoaștere a drumului parcurs și o invitație deschisă spre ceea ce urmează. Acum 15 ani, totul a pornit de la o idee simplă: să arătăm că Spa-ul înseamnă sănătate, nu doar răsfăț. Dar între timp despreSpa.ro a crescut, s-a transformat și avea nevoie de un nume nou, care să reflecte mai bine ce este astăzi – dar să-i lase și spațiu să evolueze mai departe.” – Ioana Marian , fondatorul platformei

București, 25 iulie 2025 Propunerea Asociației Jurnaliștilor Profesioniști de Turism “Travel Pro” de a extinde vacanța de vară până la finalul lunii septembrie generează un val tot mai larg de susținere din partea liderilor din turism, ai administrației locale și ai organizațiilor reprezentative din industrie. Măsura este considerată una strategică, atât pentru impulsionarea turismului românesc, cât și pentru echilibrul educațional și familial. Alin Burcea, președinte ANAT, a reamintit că această idee este susținută de peste un deceniu de asociațiile din turism: „ANAT luptă de 10 ani pentru modificarea vacanțelor. Am reușit ca, în urma discuțiilor cu Ministerul Învățământului, să îi convingem că nu trebuie să se înghesuie toți românii în aceeași perioadă. Am propus ca vacanța de vară să fie luată pe cicluri școlare: clasele I-IV de la 1 iunie, clasele V-VIII din 15 iunie și liceele de la 1 iulie. Se mai poate face eșalonarea și pe regiuni – Moldova, Ardeal, Dobrogea, Banat. În orice formulă, ideea este valabilă, dar trebuie să convingem Ministerul Învățământului să facă acest pas.” Adrian Voican , vicepreședinte ANAT si președinte BIBI Group4Travel aduce în discuție necesitatea dialogului dintre factorii decidenți din administrația centrală: „Este o idee bună să avem vacanțe decalate în România cu una sau două săptămâni, de exemplu pe zone diferite, astfel încât să profităm de vremea bună din septembrie și pentru vacanța elevilor care n-au reușit să profite în lunile de vară din diferite motive. Merită să luăm în considerare experiența Germaniei care face vacanțele elevilor pe landuri. În același timp, trebuie să ținem cont și de nevoile profesorilor, pentru că a ține școala deschisă mai mult înseamnă costuri în fiecare perioadă a anului. În orice caz trebuie să stea toți factorii de decizie la masă ca să găsească o soluție optimă”. Florin Mitroi, președintele Consiliului Județean Constanța, subliniază impactul economic regional: „Turismul este cu siguranță un factor de dezvoltare economică foarte important pentru tot județul. Trebuie foarte bine puse în balanță care ar fi avantajele și dezavantajele unei astfel de măsuri, iar dacă din analiză rezultă că e benefică prelungirea vacanței, cu siguranță propunerea se va aproba.” Corina Martin, președinte RESTO și fost președinte ANAT, reiterează susținerea consistentă a industriei ospitalității: „De foarte mulți ani, organizațiile din industria ospitalității au solicitat acest lucru. Tarifele mai accesibile, condițiile climatice excelente din septembrie și eliminarea aglomerației ar aduce beneficii directe și familiilor, și elevilor, și economiei. Suntem bucuroși că și presa de turism vine cu asemenea propuneri și se raliază ideilor pe care noi le-am lansat în spațiul public fără succes până acum. Traversăm o perioadă extrem de grea pentru România în general, pentru români, pentru economia țării și pentru industria ospitalității, mai ales pentru că suntem o industrie extrem de lovită, extrem de afectată, care a pierdut masiv acum prin eliminarea tichetelor de vacanță. O măsură care să prelungească cu două săptămâni vacanța de vară ar ajuta foarte mult industria, dar și pe elevii, studenții și familiile acestora din România, care și-ar permite să se mai bucure puțin de vacanță în destinațiile din industria ospitalității din România.” Răzvan Filipescu, fost președinte al Autorității pentru Turism, declară: „Este normal să ne dorim o astfel de măsură. Dacă factorii de decizie vor considera că elevii nu sunt afectați, atunci turismul va avea mult de câștigat. Nu ne dorim însă ca acest câștig să fie în detrimentul elevilor.” Asociația Travel Pro consideră că această coagulare a vocilor din industrie reprezintă un pas esențial către un dialog constructiv cu autoritățile. „Este clar că susținerea este largă și argumentată. Ceea ce propunem nu este o favoare, ci o măsură echilibrată, cu impact pozitiv pe termen lung. Este timpul pentru decizii strategice, bazate pe realități și soluții viabile”, a declarat Adrian Boioglu, președintele Asociației Travel Pro.  Asociația Travel Pro reiterează apelul său către Ministerul Educației, Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, precum și către prim-ministrul Ilie Bolojan și viceprim-ministrul Dragoș Anastasiu, pentru a analiza și adopta această măsură în beneficiul întregii societăți. ---------------------- Asociația Travel Pro este o organizație a jurnaliștilor profesioniști specializați în turism din România în care activează oameni de presă cu o activitate de peste 15 ani. Prin activitatea sa, promovează jurnalismul de calitate în domeniul turismului, susține dezvoltarea sustenabilă a destinațiilor românești și încurajează dialogul între actorii din industrie și autorități. Asociația Travel Pro derulează campanii de informare, inițiative de educație turistică și parteneriate strategice cu organizații și instituții relevante din țară și din străinătate. Contact media: Ovidiu Oprea – PR, Asociația Travel Pro Tel: +40 (722) 565 071 Email: contact@travel-pro.ro Website: www.travel-pro.ro

COMUNICAT DE PRESĂ  Declarațiile recente ale ministrului Economiei ne pun pe gânduri! Vedem o înțelegere superficială și chiar, pe unele subiecte, o neînțelegere gravă a acestui domeniu esențial al economiei naționale. ANAT aduce în atenție datele economice reale, menite să contrabalanseze percepțiile paralele cu realitatea exprimate de ministrul economiei, Radu Miruță. În doar trei săptămâni de mandat, domnul ministru a reușit să își formeze opinii tranșante și, din păcate, eronate despre piața turistică: că prețurile sunt „prea mari” pe litoral, că voucherele de vacanță au efecte negative, că participarea României la târgurile internaționale nu ar avea impact, că există în turism doar „asistați” care trăiesc din subvenții și că organizațiile profesionale „plătesc articole” critice la adresa sa. ”Domnule ministru, mă faceți să râd: noi nu plătim articole! Dăm interviuri. Comunicăm public, transparent, onest și documentat despre nevoile reale ale industriei. Așa cum o facem de 35 de ani, indiferent de câți miniștri s-au schimbat de-a lungul timpului. Nu cerem gratuități și privilegii, ci un cadru predictibil, sprijin echilibrat și o voce guvernamentală care să înțeleagă diferența între economie reală și aparențe populiste. – declară Dr. în economie Alin Burcea, președintele ANAT. Fapte, nu percepții! …despre voucherele de vacanță 1. Voucherele de vacanță și combaterea turismului la negru Voucherele de vacanță reprezintă unul dintre principalele instrumente de fiscalizare a sectorului HoReCa și au redus semnificativ turismul „la negru” Numărul unităților de cazare clasificate în România a crescut de peste patru ori: de la 6.000 în 2006 până la 27.500 în prezent – un mare succes în fiscalizarea domeniului. 2. Efectul multiplicator al voucherelor Potrivit unui studiu realizat de ASE pentru APET, fiecare 1 leu cheltuit prin vouchere generează: +0,15 lei în comerțul cu amănuntul; +0,36 lei în HoReCa; +0,09 lei în agenții de turism; +0,52 lei în comerțul cu ridicata; +0,14 lei în transporturi; +0,29 lei în curierat; +0,25 lei în depozitare; +0,78 lei ca venit la bugetul de stat. Per total, acțiunea de multiplicare duce la un efect macroeconomic de 3,39 lei în PIB la fiecare 1 leu emis în tichete valorice 3. Contribuția la venituri fiscale și ocupare Voucherele au generat creșteri „fabuloase” ale veniturilor din TVA și impozit pe profit, inclusiv atunci când companiile nu înregistrau profit, contribuind prin salarii, CAS/CASS, TVA plătit și locuri de muncă create Eliminarea acestui mecanism va reduce semnificativ contribuția HoReCa la PIB (în prezent cca. 5%) 4. Impact asupra turismului intern și preferințelor românilor Fără vouchere, mulți români renunță la vacanțe interne și aleg destinații externe, generând pierderi valutare pentru România Pentru mulți angajați din provincie – printre care profesorii – voucherele au permis prima vacanță în viață; statul a recuperat nu doar sumele alocate, ci a atras și cheltuieli suplimentare din buzunar …despre valoarea adăugată a promovării turistice și riscurile tăierii sprijinului pentru incoming Participarea la târgurile internaționale de profil Participarea României la târguri internaționale și campaniile de promovare externă au generat, în anii precedenți, o creștere semnificativă a vizibilității și atractivității României ca destinație turistică. Conform estimărilor Organizației Mondiale a Turismului (UNWTO) și Consiliului Mondial al Turismului și Călătoriilor (WTTC), fiecare 1 euro investit în promovare turistică externă aduce, în medie, între 5 și 11 euro încasări din incoming. Astfel, sprijinul acordat de stat agențiilor pentru participarea la târguri, deși modest – în medie 300 euro decontați dintr-un cost de peste 5.000 euro per firmă – a contribuit la atragerea de turiști străini care cheltuiesc în medie 850-1.100 euro/persoană în România (date INS și Eurostat). Susținerea activității de incoming În ceea ce privește sprijinul pentru incoming, schema de subvenție actuală, chiar dacă nefuncțională, de 40 euro/turist (pentru sejururi de cel puțin 4 nopți) ar putea avea un impact real dacă ar fi extinsă și susținută strategic. În absența unui sprijin eficient, România riscă să piardă teren față de țările din regiune care investesc activ în atragerea turiștilor străini – Ungaria, Bulgaria, Croația și Polonia au bugete de promovare cuprinse între 10 și 35 milioane euro/an, față de sub 2 milioane euro în cazul României în ultimii ani . Eliminarea acestor cheltuieli nu este o economie, ci o amputare economică: România pierde nu doar turiști străini, ci și export de imagine, încasări fiscale și mii de locuri de muncă în industrii conexe (transport, ghizi, organizatori, restaurante, artizanat). Dacă în 2019 România a atras peste 2,7 milioane de turiști străini, în 2023 numărul a scăzut sub 2 milioane, în parte din cauza subfinanțării cronice a promovării externe. Creșterea TVA, eliminarea voucherelor, tăierea subvențiilor pentru incoming și renunțarea la târguri sunt măsuri care, împreună, lovesc frontal turismul românesc și riscă să îl pună pe butuci. În loc să fim tratați ca niște „asistați”, ne-am dori să fim ascultați. Pentru că turismul creează locuri de muncă, aduce încasări fiscale, dezvoltă comunități și proiectează o imagine pozitivă a României în afara granițelor. Domnule ministru , confundați tăierile de cheltuieli și risipa de la stat cu cele destinate mediului privat. Tăierile de la buget pot aduce economii. Tăierile din sectorul privat înseamnă frânarea motoarelor economiei. Dacă le opriți simultan cu aplicarea de creșteri de taxe, România va pierde pe toate fronturile: și fiscal, și social, și economic. Înțelegem că ministrul Economiei, Radu Miruță, este un om politic, cu o misiune amplă și dificilă într-un minister de tip „mamut”, care acoperă o multitudine de domenii economice. Nimeni nu se așteaptă ca un ministru să cunoască în detaliu fiecare sector. Dar tocmai de aceea este obligația sa să se înconjoare de specialiști , oameni cu experiență dovedită și reprezentativitate profesională, care să-i ofere o imagine corectă și completă asupra realităților din industrie. Solicităm numirea unui secretar de stat dedicat exclusiv sectorului turismului, provenit din industrie , cu experiență practică, care să fie o punte de legătură reală între autorități și mediul privat. Fără o astfel de reprezentare profesionistă la nivel guvernamental, deciziile vor continua să fie luate pe baza unor percepții superficiale și vor face mai mult rău decât bine. Totodată, cerem public o întâlnire instituțională urgentă , cu toți actorii relevanți din turism, pentru a discuta coerent, profesionist și constructiv. Nu vrem războaie în presă. Vrem soluții. România are nevoie de un ministru pentru turism, nu împotriva turismului. Suntem în plin sezon turistic, cu toate provocările sale. Turismul reprezintă o industrie serioasă, o formă de export de servicii care aduce zeci de miliarde de euro anual multor țări și nu este doar o activitate frivolă de relaxare. Nu avem timp de dueluri de imagine, ci vă invităm să discutăm față în față, cu creionul pe hârtie. Turismul românesc merită respect! Turismul românesc merită sprijin! Și, mai presus de orice, turismul românesc merită guvernanți care să înțeleagă în mod real fenomenul! Pentru alte amănunte, Traian BĂDULESCU Relații Publice & Comunicare 0735.452.682

București, 24 iulie 2025 Asociația Jurnaliștilor Profesioniști de Turism “Travel Pro” lansează un apel public pentru extinderea vacanței de vară cu două săptămâni, până la finalul lunii septembrie. Propunerea vizează beneficii directe pentru turismul intern, pentru echilibrul social și familial, dar și pentru sustenabilitatea economică a comunităților locale.  „Este momentul ca decidenții politici să înțeleagă că turismul românesc nu poate supraviețui fără politici publice coerente și adaptate realității economice. Extinderea vacanței de vară este o măsură echilibrată, cu efecte directe asupra comunităților care depind de sezonul estival. Nu cerem privilegii, ci o șansă reală la sustenabilitate. În același timp, vorbim despre o oportunitate de a reechilibra relația dintre școală și viața de familie, dintre educație formală și experiențe esențiale în afara clasei”, a declarat Adrian Boioglu, președintele Asociației Travel Pro. Asociația Travel Pro adresează acest apel oficial către Ministerul Educației , Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului , precum și către prim-ministrul Ilie Bolojan și viceprim-ministrul Dragoș Anastasiu , solicitând adoptarea unei decizii strategice care să susțină, în mod echilibrat, atât procesul educațional, cât și sectorul turistic – un pilon important al economiei naționale. În lipsa voucherelor de vacanță pentru o mare parte a angajaților din sectorul privat și bugetar, sezonul estival din 2025 se confruntă cu provocări majore. Gradul de ocupare pe litoral a scăzut semnificativ față de anii anteriori, iar operatorii din turism resimt presiunea scurtării perioadei în care își pot recupera investițiile. Extinderea vacanței de vară ar permite litoralului românesc să compenseze parțial lipsa cererii din lunile iunie și început de iulie, contribuind astfel la redresarea unei industrii aflate într-un moment critic. Prelungirea vacanței ar contribui la extinderea sezonului turistic intern și ar permite o distribuție mai echilibrată a cererii, în special în zonele montane, rurale și de litoral. Familiile ar beneficia de vacanțe mai accesibile și mai puțin aglomerate, iar operatorii economici ar putea gestiona mai eficient resursele umane și logistice. În paralel, comunitățile locale ar avea ocazia de a organiza evenimente culturale și tradiționale cu potențial turistic. Pe plan social și educațional, copiii ar avea parte de mai mult timp liber de calitate, taberele și activitățile informale s-ar desfășura în condiții mai bune, iar părinții ar putea planifica vacanțele într-un mod mai relaxat. Totodată, cadrele didactice s-ar întoarce în școli mai odihnite, contribuind la un început de an școlar mai eficient. Distribuirea fluxurilor turistice pe o perioadă mai lungă de timp ar reduce presiunea asupra mediului și a infrastructurii. Se diminuează astfel aglomerația, poluarea și impactul asupra patrimoniului natural și cultural, în condițiile unei gestionări mai sustenabile. Asociația Travel Pro invită, totodată, organizațiile de management al destinațiilor (OMD-uri), federațiile patronale din turism, asociațiile de promovare turistică, agențiile de turism, reprezentanții unităților de cazare și alimentație publică, precum și alte entități relevante din domeniu , să se alăture acestui demers. Doar printr-o voce unitară și prin acțiuni concertate putem determina autoritățile să adopte măsuri concrete care să susțină turismul românesc și nevoile reale ale comunităților care depind de acesta. Asociația Travel Pro este o organizație a jurnaliștilor profesioniști specializați în turism din România în care activează oameni de presă cu o activitate de peste 15 ani. Prin activitatea sa, promovează jurnalismul de calitate în domeniul turismului, susține dezvoltarea sustenabilă a destinațiilor românești și încurajează dialogul între actorii din industrie și autorități. Asociația Travel Pro derulează campanii de informare, inițiative de educație turistică și parteneriate strategice cu organizații și instituții relevante din țară și din străinătate. Contact media: Ovidiu Oprea – PR, Asociația Travel Pro Tel: +40 (722) 565 071 Email: contact@travel-pro.ro Website: www.travel-pro.ro

Starea Litoralului. S-a deschis sezonul pe litoralul românesc, iar patronatele din industrie se declarǎ pregǎtite sǎ rǎspundǎ exigențelor turiștilor.

Comunicat de presă

Dacă ești în căutarea unei destinații pentru schi și natură, Slovacia te așteaptă cu brațele deschise, iar regiunile Liptov și Vysoké Tatry sunt adevărate bijuterii montane ce îmbină aventurile în aer liber cu relaxarea totală. Cu peisaje spectaculoase, izvoare minerale curative și o moștenire culturală bogată, aceste zone promit o experiență de neuitat.

Delta Dunǎrii, ca destinație turisticǎ, a înregistrat în anul 2024 o creștere de 14,9%, fațǎ de anul anterior, conform datelor furnizate de BIBI Touring Touroperator care a făcut o analiză a evoluției. •⁠ ⁠Durata sejurului a rămas constantă față de 2023, în medie 3 nopți de cazare. •⁠ ⁠Prețul mediu pentru un sejur de 3 nopți/persoană a fost de 784 lei, în creștere cu 2,66% față de 2023 •⁠ ⁠Cele mai solicitate destinații au fost: Sulina, Sfântu Gheorghe, Crișan, Mahmudia, Dunăvățul de Jos. •⁠ ⁠Turistii au preferat în proporție de 52% hotelurile de 4 si 5 stele, care oferă servicii incluse de transport pe apă sau excursii în Deltă. În proporție de 48% turiștii s-au orientat către pensiuni cotate la 3 stele. Evenimentele au fost ca un real magnet pentru turiști În 2024 au fost 27 de evenimente în Tulcea și Delta Dunării care au contribuit la creșterea numărului de turiști, cele mai populare fiind: "Festivalul internațional de film Anonimul" din Sfântu Gheorghe, "Parastasul Piraților Nepomeniți" de la Sulina și "Festivalul Borșului lipovenesc" din Jurilovca. Evoluția numărului de turisti pentru Delta Dunării este în acord cu datele furnizate de INS pentru primele zece luni din 2024, mai precis INS comunică faptul că județul Tulcea a avut o creștere de 29,6% raportat la perioada similară din 2023. Cum Delta Dunării însumează aproape 90% din județul Tulcea, putem nota evoluția direcționată în special pentru această zonă. Conform Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, în acest moment, există 576 structuri de cazare clasificate în Delta Dunării dintre care: 7 de 5*, 110 de 4*, 356 de 3*, 76 de 2* și 27 de 1*. În același timp, în 2019 au fost 168.000 sosiri în Deltă, valoare care a fost depǎșitǎ la finalul anului 2024.

De ani de zile, turismul românesc este privit ca un potențial uriaș, dar rămas prea des la stadiul de promisiune. Problema nu este lipsa resurselor sau a frumuseților naturale și culturale, ci lipsa unei viziuni coerente și a unui cadru bine definit. Am participat recent la dezbaterea publică inițiată de FPTR privind Ghidul pentru înființarea OMD-urilor , alături de reprezentanți ai mediului asociativ și privat, ai administrației publice și ai mediului academic. România are deja 27 de OMD-uri – un motiv în plus să îmbunătățim cadrul de lucru și să consolidăm acest instrument. La discuții au fost prezenți reprezentanți ai FPTR, ANAT - Asociația Națională a Agențiilor de Turism, OMD-uri (înființate și în curs), parlamentari (AUR și PSD), FIHR - Federația Industriei Hoteliere din România, Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului prin Secretarul de Stat Gabriel Bogdan Ștețco , CNIT prin Valentin Avram, dar și mediul academic, prin ASE București – Facultatea de Marketing . Un prim pas ar trebui să fie perfecționarea Ghidului – un instrument clar, dar suficient de flexibil încât să poată fi îmbunătățit constant. Nu un document rigid, ci un reper viu, adaptat la schimbările economice, sociale și tehnologice. Acest ghid ar putea sta la baza unei legislații moderne și eficiente, capabile să stimuleze dezvoltarea și să ofere stabilitate investitorilor. La fel de necesare sunt dezbaterile publice. Dincolo de consultările formale, România are nevoie de dialog real între stat, mediul privat și societatea civilă. Mai multe voci înseamnă mai multe idei, iar din confruntarea lor se poate naște o strategie care să reflecte interesul comun, nu doar punctele de vedere ale unei singure părți. Nu în ultimul rând, turismul are nevoie de o autoritate dedicată . O instituție care să coordoneze, să monitorizeze și să își asume responsabilitatea pentru rezultate. Fără un organism cu viziune și putere de decizie, turismul riscă să rămână o prioritate doar pe hârtie. România are ce arăta lumii. Întrebarea este dacă are și curajul să își construiască o strategie pe termen lung, care să transforme turismul într-un adevărat motor al dezvoltării naționale.  “Cred că acesta este momentul în care trebuie să trecem de la bune intenții la acțiuni concrete. Turismul nu mai poate fi tratat ca un sector secundar, ci ca o prioritate strategică pentru România. Numai prin colaborare, asumare și consecvență putem construi un model de succes, capabil să valorifice întregul potențial al țării noastre.” A prezentat pentru dumneavoastră Florin Albu , redactor-șef Tour.ist

După 15 ani de existență, platforma despreSpa.ro își schimbă oficial identitatea și devine Wellandia. Noul nume reflectă ce a devenit astăzi acest proiect: Pentru publicul larg – o sursă de inspirație și un spațiu de resetare, cu centre de top, oferte și resurse utile despre relaxare, nutriție, mișcare, somn, recuperare medicală și tehnologii moderne pentru sănătate - tot ce ai nevoie ca să alegi rapid experiențele wellness cele mai potrivite pentru tine. Pentru profesioniști , Wellandia este un ecosistem educațional și profesional, cu platforme, programe, inițiative și resurse dedicate celor care construiesc viitorul industriei Spa & Wellness. Integrează recrutare, mentorat, dezvoltare profesională, schimburi de experiență și evenimente de referință precum Conferința Spa România sau Premiile Spa România – dar și un spațiu educațional prin SpaEdu, prima academie Spa din România, acreditată CIDESCO Internațional. „ Wellandia este mai mult decât o schimbare de nume. Este o recunoaștere a drumului parcurs și o invitație deschisă spre ceea ce urmează. Acum 15 ani, totul a pornit de la o idee simplă: să arătăm că Spa-ul înseamnă sănătate, nu doar răsfăț. Dar între timp despreSpa.ro a crescut, s-a transformat și avea nevoie de un nume nou, care să reflecte mai bine ce este astăzi – dar să-i lase și spațiu să evolueze mai departe.” – Ioana Marian , fondatorul platformei

București, 25 iulie 2025 Propunerea Asociației Jurnaliștilor Profesioniști de Turism “Travel Pro” de a extinde vacanța de vară până la finalul lunii septembrie generează un val tot mai larg de susținere din partea liderilor din turism, ai administrației locale și ai organizațiilor reprezentative din industrie. Măsura este considerată una strategică, atât pentru impulsionarea turismului românesc, cât și pentru echilibrul educațional și familial. Alin Burcea, președinte ANAT, a reamintit că această idee este susținută de peste un deceniu de asociațiile din turism: „ANAT luptă de 10 ani pentru modificarea vacanțelor. Am reușit ca, în urma discuțiilor cu Ministerul Învățământului, să îi convingem că nu trebuie să se înghesuie toți românii în aceeași perioadă. Am propus ca vacanța de vară să fie luată pe cicluri școlare: clasele I-IV de la 1 iunie, clasele V-VIII din 15 iunie și liceele de la 1 iulie. Se mai poate face eșalonarea și pe regiuni – Moldova, Ardeal, Dobrogea, Banat. În orice formulă, ideea este valabilă, dar trebuie să convingem Ministerul Învățământului să facă acest pas.” Adrian Voican , vicepreședinte ANAT si președinte BIBI Group4Travel aduce în discuție necesitatea dialogului dintre factorii decidenți din administrația centrală: „Este o idee bună să avem vacanțe decalate în România cu una sau două săptămâni, de exemplu pe zone diferite, astfel încât să profităm de vremea bună din septembrie și pentru vacanța elevilor care n-au reușit să profite în lunile de vară din diferite motive. Merită să luăm în considerare experiența Germaniei care face vacanțele elevilor pe landuri. În același timp, trebuie să ținem cont și de nevoile profesorilor, pentru că a ține școala deschisă mai mult înseamnă costuri în fiecare perioadă a anului. În orice caz trebuie să stea toți factorii de decizie la masă ca să găsească o soluție optimă”. Florin Mitroi, președintele Consiliului Județean Constanța, subliniază impactul economic regional: „Turismul este cu siguranță un factor de dezvoltare economică foarte important pentru tot județul. Trebuie foarte bine puse în balanță care ar fi avantajele și dezavantajele unei astfel de măsuri, iar dacă din analiză rezultă că e benefică prelungirea vacanței, cu siguranță propunerea se va aproba.” Corina Martin, președinte RESTO și fost președinte ANAT, reiterează susținerea consistentă a industriei ospitalității: „De foarte mulți ani, organizațiile din industria ospitalității au solicitat acest lucru. Tarifele mai accesibile, condițiile climatice excelente din septembrie și eliminarea aglomerației ar aduce beneficii directe și familiilor, și elevilor, și economiei. Suntem bucuroși că și presa de turism vine cu asemenea propuneri și se raliază ideilor pe care noi le-am lansat în spațiul public fără succes până acum. Traversăm o perioadă extrem de grea pentru România în general, pentru români, pentru economia țării și pentru industria ospitalității, mai ales pentru că suntem o industrie extrem de lovită, extrem de afectată, care a pierdut masiv acum prin eliminarea tichetelor de vacanță. O măsură care să prelungească cu două săptămâni vacanța de vară ar ajuta foarte mult industria, dar și pe elevii, studenții și familiile acestora din România, care și-ar permite să se mai bucure puțin de vacanță în destinațiile din industria ospitalității din România.” Răzvan Filipescu, fost președinte al Autorității pentru Turism, declară: „Este normal să ne dorim o astfel de măsură. Dacă factorii de decizie vor considera că elevii nu sunt afectați, atunci turismul va avea mult de câștigat. Nu ne dorim însă ca acest câștig să fie în detrimentul elevilor.” Asociația Travel Pro consideră că această coagulare a vocilor din industrie reprezintă un pas esențial către un dialog constructiv cu autoritățile. „Este clar că susținerea este largă și argumentată. Ceea ce propunem nu este o favoare, ci o măsură echilibrată, cu impact pozitiv pe termen lung. Este timpul pentru decizii strategice, bazate pe realități și soluții viabile”, a declarat Adrian Boioglu, președintele Asociației Travel Pro.  Asociația Travel Pro reiterează apelul său către Ministerul Educației, Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, precum și către prim-ministrul Ilie Bolojan și viceprim-ministrul Dragoș Anastasiu, pentru a analiza și adopta această măsură în beneficiul întregii societăți. ---------------------- Asociația Travel Pro este o organizație a jurnaliștilor profesioniști specializați în turism din România în care activează oameni de presă cu o activitate de peste 15 ani. Prin activitatea sa, promovează jurnalismul de calitate în domeniul turismului, susține dezvoltarea sustenabilă a destinațiilor românești și încurajează dialogul între actorii din industrie și autorități. Asociația Travel Pro derulează campanii de informare, inițiative de educație turistică și parteneriate strategice cu organizații și instituții relevante din țară și din străinătate. Contact media: Ovidiu Oprea – PR, Asociația Travel Pro Tel: +40 (722) 565 071 Email: contact@travel-pro.ro Website: www.travel-pro.ro

COMUNICAT DE PRESĂ  Declarațiile recente ale ministrului Economiei ne pun pe gânduri! Vedem o înțelegere superficială și chiar, pe unele subiecte, o neînțelegere gravă a acestui domeniu esențial al economiei naționale. ANAT aduce în atenție datele economice reale, menite să contrabalanseze percepțiile paralele cu realitatea exprimate de ministrul economiei, Radu Miruță. În doar trei săptămâni de mandat, domnul ministru a reușit să își formeze opinii tranșante și, din păcate, eronate despre piața turistică: că prețurile sunt „prea mari” pe litoral, că voucherele de vacanță au efecte negative, că participarea României la târgurile internaționale nu ar avea impact, că există în turism doar „asistați” care trăiesc din subvenții și că organizațiile profesionale „plătesc articole” critice la adresa sa. ”Domnule ministru, mă faceți să râd: noi nu plătim articole! Dăm interviuri. Comunicăm public, transparent, onest și documentat despre nevoile reale ale industriei. Așa cum o facem de 35 de ani, indiferent de câți miniștri s-au schimbat de-a lungul timpului. Nu cerem gratuități și privilegii, ci un cadru predictibil, sprijin echilibrat și o voce guvernamentală care să înțeleagă diferența între economie reală și aparențe populiste. – declară Dr. în economie Alin Burcea, președintele ANAT. Fapte, nu percepții! …despre voucherele de vacanță 1. Voucherele de vacanță și combaterea turismului la negru Voucherele de vacanță reprezintă unul dintre principalele instrumente de fiscalizare a sectorului HoReCa și au redus semnificativ turismul „la negru” Numărul unităților de cazare clasificate în România a crescut de peste patru ori: de la 6.000 în 2006 până la 27.500 în prezent – un mare succes în fiscalizarea domeniului. 2. Efectul multiplicator al voucherelor Potrivit unui studiu realizat de ASE pentru APET, fiecare 1 leu cheltuit prin vouchere generează: +0,15 lei în comerțul cu amănuntul; +0,36 lei în HoReCa; +0,09 lei în agenții de turism; +0,52 lei în comerțul cu ridicata; +0,14 lei în transporturi; +0,29 lei în curierat; +0,25 lei în depozitare; +0,78 lei ca venit la bugetul de stat. Per total, acțiunea de multiplicare duce la un efect macroeconomic de 3,39 lei în PIB la fiecare 1 leu emis în tichete valorice 3. Contribuția la venituri fiscale și ocupare Voucherele au generat creșteri „fabuloase” ale veniturilor din TVA și impozit pe profit, inclusiv atunci când companiile nu înregistrau profit, contribuind prin salarii, CAS/CASS, TVA plătit și locuri de muncă create Eliminarea acestui mecanism va reduce semnificativ contribuția HoReCa la PIB (în prezent cca. 5%) 4. Impact asupra turismului intern și preferințelor românilor Fără vouchere, mulți români renunță la vacanțe interne și aleg destinații externe, generând pierderi valutare pentru România Pentru mulți angajați din provincie – printre care profesorii – voucherele au permis prima vacanță în viață; statul a recuperat nu doar sumele alocate, ci a atras și cheltuieli suplimentare din buzunar …despre valoarea adăugată a promovării turistice și riscurile tăierii sprijinului pentru incoming Participarea la târgurile internaționale de profil Participarea României la târguri internaționale și campaniile de promovare externă au generat, în anii precedenți, o creștere semnificativă a vizibilității și atractivității României ca destinație turistică. Conform estimărilor Organizației Mondiale a Turismului (UNWTO) și Consiliului Mondial al Turismului și Călătoriilor (WTTC), fiecare 1 euro investit în promovare turistică externă aduce, în medie, între 5 și 11 euro încasări din incoming. Astfel, sprijinul acordat de stat agențiilor pentru participarea la târguri, deși modest – în medie 300 euro decontați dintr-un cost de peste 5.000 euro per firmă – a contribuit la atragerea de turiști străini care cheltuiesc în medie 850-1.100 euro/persoană în România (date INS și Eurostat). Susținerea activității de incoming În ceea ce privește sprijinul pentru incoming, schema de subvenție actuală, chiar dacă nefuncțională, de 40 euro/turist (pentru sejururi de cel puțin 4 nopți) ar putea avea un impact real dacă ar fi extinsă și susținută strategic. În absența unui sprijin eficient, România riscă să piardă teren față de țările din regiune care investesc activ în atragerea turiștilor străini – Ungaria, Bulgaria, Croația și Polonia au bugete de promovare cuprinse între 10 și 35 milioane euro/an, față de sub 2 milioane euro în cazul României în ultimii ani . Eliminarea acestor cheltuieli nu este o economie, ci o amputare economică: România pierde nu doar turiști străini, ci și export de imagine, încasări fiscale și mii de locuri de muncă în industrii conexe (transport, ghizi, organizatori, restaurante, artizanat). Dacă în 2019 România a atras peste 2,7 milioane de turiști străini, în 2023 numărul a scăzut sub 2 milioane, în parte din cauza subfinanțării cronice a promovării externe. Creșterea TVA, eliminarea voucherelor, tăierea subvențiilor pentru incoming și renunțarea la târguri sunt măsuri care, împreună, lovesc frontal turismul românesc și riscă să îl pună pe butuci. În loc să fim tratați ca niște „asistați”, ne-am dori să fim ascultați. Pentru că turismul creează locuri de muncă, aduce încasări fiscale, dezvoltă comunități și proiectează o imagine pozitivă a României în afara granițelor. Domnule ministru , confundați tăierile de cheltuieli și risipa de la stat cu cele destinate mediului privat. Tăierile de la buget pot aduce economii. Tăierile din sectorul privat înseamnă frânarea motoarelor economiei. Dacă le opriți simultan cu aplicarea de creșteri de taxe, România va pierde pe toate fronturile: și fiscal, și social, și economic. Înțelegem că ministrul Economiei, Radu Miruță, este un om politic, cu o misiune amplă și dificilă într-un minister de tip „mamut”, care acoperă o multitudine de domenii economice. Nimeni nu se așteaptă ca un ministru să cunoască în detaliu fiecare sector. Dar tocmai de aceea este obligația sa să se înconjoare de specialiști , oameni cu experiență dovedită și reprezentativitate profesională, care să-i ofere o imagine corectă și completă asupra realităților din industrie. Solicităm numirea unui secretar de stat dedicat exclusiv sectorului turismului, provenit din industrie , cu experiență practică, care să fie o punte de legătură reală între autorități și mediul privat. Fără o astfel de reprezentare profesionistă la nivel guvernamental, deciziile vor continua să fie luate pe baza unor percepții superficiale și vor face mai mult rău decât bine. Totodată, cerem public o întâlnire instituțională urgentă , cu toți actorii relevanți din turism, pentru a discuta coerent, profesionist și constructiv. Nu vrem războaie în presă. Vrem soluții. România are nevoie de un ministru pentru turism, nu împotriva turismului. Suntem în plin sezon turistic, cu toate provocările sale. Turismul reprezintă o industrie serioasă, o formă de export de servicii care aduce zeci de miliarde de euro anual multor țări și nu este doar o activitate frivolă de relaxare. Nu avem timp de dueluri de imagine, ci vă invităm să discutăm față în față, cu creionul pe hârtie. Turismul românesc merită respect! Turismul românesc merită sprijin! Și, mai presus de orice, turismul românesc merită guvernanți care să înțeleagă în mod real fenomenul! Pentru alte amănunte, Traian BĂDULESCU Relații Publice & Comunicare 0735.452.682

București, 24 iulie 2025 Asociația Jurnaliștilor Profesioniști de Turism “Travel Pro” lansează un apel public pentru extinderea vacanței de vară cu două săptămâni, până la finalul lunii septembrie. Propunerea vizează beneficii directe pentru turismul intern, pentru echilibrul social și familial, dar și pentru sustenabilitatea economică a comunităților locale.  „Este momentul ca decidenții politici să înțeleagă că turismul românesc nu poate supraviețui fără politici publice coerente și adaptate realității economice. Extinderea vacanței de vară este o măsură echilibrată, cu efecte directe asupra comunităților care depind de sezonul estival. Nu cerem privilegii, ci o șansă reală la sustenabilitate. În același timp, vorbim despre o oportunitate de a reechilibra relația dintre școală și viața de familie, dintre educație formală și experiențe esențiale în afara clasei”, a declarat Adrian Boioglu, președintele Asociației Travel Pro. Asociația Travel Pro adresează acest apel oficial către Ministerul Educației , Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului , precum și către prim-ministrul Ilie Bolojan și viceprim-ministrul Dragoș Anastasiu , solicitând adoptarea unei decizii strategice care să susțină, în mod echilibrat, atât procesul educațional, cât și sectorul turistic – un pilon important al economiei naționale. În lipsa voucherelor de vacanță pentru o mare parte a angajaților din sectorul privat și bugetar, sezonul estival din 2025 se confruntă cu provocări majore. Gradul de ocupare pe litoral a scăzut semnificativ față de anii anteriori, iar operatorii din turism resimt presiunea scurtării perioadei în care își pot recupera investițiile. Extinderea vacanței de vară ar permite litoralului românesc să compenseze parțial lipsa cererii din lunile iunie și început de iulie, contribuind astfel la redresarea unei industrii aflate într-un moment critic. Prelungirea vacanței ar contribui la extinderea sezonului turistic intern și ar permite o distribuție mai echilibrată a cererii, în special în zonele montane, rurale și de litoral. Familiile ar beneficia de vacanțe mai accesibile și mai puțin aglomerate, iar operatorii economici ar putea gestiona mai eficient resursele umane și logistice. În paralel, comunitățile locale ar avea ocazia de a organiza evenimente culturale și tradiționale cu potențial turistic. Pe plan social și educațional, copiii ar avea parte de mai mult timp liber de calitate, taberele și activitățile informale s-ar desfășura în condiții mai bune, iar părinții ar putea planifica vacanțele într-un mod mai relaxat. Totodată, cadrele didactice s-ar întoarce în școli mai odihnite, contribuind la un început de an școlar mai eficient. Distribuirea fluxurilor turistice pe o perioadă mai lungă de timp ar reduce presiunea asupra mediului și a infrastructurii. Se diminuează astfel aglomerația, poluarea și impactul asupra patrimoniului natural și cultural, în condițiile unei gestionări mai sustenabile. Asociația Travel Pro invită, totodată, organizațiile de management al destinațiilor (OMD-uri), federațiile patronale din turism, asociațiile de promovare turistică, agențiile de turism, reprezentanții unităților de cazare și alimentație publică, precum și alte entități relevante din domeniu , să se alăture acestui demers. Doar printr-o voce unitară și prin acțiuni concertate putem determina autoritățile să adopte măsuri concrete care să susțină turismul românesc și nevoile reale ale comunităților care depind de acesta. Asociația Travel Pro este o organizație a jurnaliștilor profesioniști specializați în turism din România în care activează oameni de presă cu o activitate de peste 15 ani. Prin activitatea sa, promovează jurnalismul de calitate în domeniul turismului, susține dezvoltarea sustenabilă a destinațiilor românești și încurajează dialogul între actorii din industrie și autorități. Asociația Travel Pro derulează campanii de informare, inițiative de educație turistică și parteneriate strategice cu organizații și instituții relevante din țară și din străinătate. Contact media: Ovidiu Oprea – PR, Asociația Travel Pro Tel: +40 (722) 565 071 Email: contact@travel-pro.ro Website: www.travel-pro.ro

Starea Litoralului. S-a deschis sezonul pe litoralul românesc, iar patronatele din industrie se declarǎ pregǎtite sǎ rǎspundǎ exigențelor turiștilor.

Comunicat de presă

Dacă ești în căutarea unei destinații pentru schi și natură, Slovacia te așteaptă cu brațele deschise, iar regiunile Liptov și Vysoké Tatry sunt adevărate bijuterii montane ce îmbină aventurile în aer liber cu relaxarea totală. Cu peisaje spectaculoase, izvoare minerale curative și o moștenire culturală bogată, aceste zone promit o experiență de neuitat.

Delta Dunǎrii, ca destinație turisticǎ, a înregistrat în anul 2024 o creștere de 14,9%, fațǎ de anul anterior, conform datelor furnizate de BIBI Touring Touroperator care a făcut o analiză a evoluției. •⁠ ⁠Durata sejurului a rămas constantă față de 2023, în medie 3 nopți de cazare. •⁠ ⁠Prețul mediu pentru un sejur de 3 nopți/persoană a fost de 784 lei, în creștere cu 2,66% față de 2023 •⁠ ⁠Cele mai solicitate destinații au fost: Sulina, Sfântu Gheorghe, Crișan, Mahmudia, Dunăvățul de Jos. •⁠ ⁠Turistii au preferat în proporție de 52% hotelurile de 4 si 5 stele, care oferă servicii incluse de transport pe apă sau excursii în Deltă. În proporție de 48% turiștii s-au orientat către pensiuni cotate la 3 stele. Evenimentele au fost ca un real magnet pentru turiști În 2024 au fost 27 de evenimente în Tulcea și Delta Dunării care au contribuit la creșterea numărului de turiști, cele mai populare fiind: "Festivalul internațional de film Anonimul" din Sfântu Gheorghe, "Parastasul Piraților Nepomeniți" de la Sulina și "Festivalul Borșului lipovenesc" din Jurilovca. Evoluția numărului de turisti pentru Delta Dunării este în acord cu datele furnizate de INS pentru primele zece luni din 2024, mai precis INS comunică faptul că județul Tulcea a avut o creștere de 29,6% raportat la perioada similară din 2023. Cum Delta Dunării însumează aproape 90% din județul Tulcea, putem nota evoluția direcționată în special pentru această zonă. Conform Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, în acest moment, există 576 structuri de cazare clasificate în Delta Dunării dintre care: 7 de 5*, 110 de 4*, 356 de 3*, 76 de 2* și 27 de 1*. În același timp, în 2019 au fost 168.000 sosiri în Deltă, valoare care a fost depǎșitǎ la finalul anului 2024.