Articole Tourist Media
Această distincție este acordată anual unor destinații turistice de către Federația Internațională a Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism (FIJET) Federația Internațională a Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism, FIJET, a decis să confere orașului Iași trofeul "Mărul de Aur". Decizia a fost luată cu ocazia Congresului FIJET, organizat în orașul marocan Fes. Considerat echivalentul premiului Oscar din cinematografie, „Mărul de Aur”, „Pomme d’Or” sau „Golden Apple” este acordat unei organizaţii, unui oraş sau unei personalităţi, în semn de recunoaştere a demersurilor pentru promovarea și dezvoltarea turismului. Analiza dosarelor de candidatură a fost făcută de o comisie specială, condusă de jurnalistul bulgar Plamen Starev, care a prezentat apoi conducerii FIJET nominalizările pentru „Mărul de Aur”. După vot, Plamen Starev a motivat decizia luată de FIJET: „A fost foarte ușor să luăm această decizie, deoarece dosarul de candidatură a Iașiului a fost foarte bine pregătit și este în conformitate cu toate directivele noastre, așa cum au fost stabilite la reuniunile președinților asociațiilor naționale afiliate la FIJET. Pe de altă parte, opinia mea personală este că organizația noastră, FIJET, ar trebui să promoveze acest tip de orașe precum Iași. Este foarte ușor să promovezi Parisul, de exemplu, precum și alte orașe mari, care nu au nevoie cu adevărat de acest tip de propunere, dar orașe precum Iași chiar au nevoie, deoarece între 100 și 200 de jurnaliști vor publica articole după ceremonia la care Iașiului îi va fi conferit trofeul „Mărul de Aur”. Când organizăm o ceremonie a Mărului de Aur în diferite țări, de obicei în presă apar între o sută și trei sute de articole despre locul respectiv. Apar în presa națională, apar în presa locală, dar apar și în presa internațională. De aceea, Iașiul va fi un excelent exemplu pentru promovarea acestui oraș în mai multe țări.” Alături de Iași, alte trei destinații vor primi anul viitor prestigiosul trofeu „Mărul de Aur”: Cavtat-Konavle (Croația), Kyperounda (Cipru) și Lesbos (Grecia). Candidatura orașului românesc a fost susținută de reprezentanții Clubului Presei de Turism FIJET România la Congresul de la Fes. Marius Șorănescu, președintele Organizației de Management al Destinației Județul Iași, a fost de asemenea prezent la reuniunea de la Fes, unde care a prezentat jurnaliștilor FIJET atracțiile orașului care va primi, la jumătatea anului viitor, trofeul "Mărul de Aur". După vot, Marius Șorănescu a declarat: „Am avut emoții foarte mari pentru că doream să-mi reprezint cât mai bine comunitatea. Mă bucur foarte mult deoarece trofeul vine de la FIJET, o federație cu asociații din toată lumea, cu sute de membri, profesioniști ai jurnalismului de turism, Sunt extrem de bucuros pentru această recunoaștere internațională și pentru că vor fi articole de presă care cred că pot să scoată în evidență orașul nostru și obiectivele turistice cu care se mândrește Iașiul.” Ștefan Baciu, președintele Clubului Presei de Turism FIJET România, a votat, alături de ceilalți 8 membri ai conducerii FIJET, destinațiile care vor primi anul viitor „Mărul de Aur”: „Iași merită acest trofeu pentru că are multe de oferit celor care îl vizitează. Este un oraș cu o importantă activitate universitară, culturală şi economică și are multe atracții turistice, Are locuri ale istoriei, clădiri de patrimoniu în diferite stiluri arhitecturale, multe zone verzi și o infrastructură turistică dezvoltată. Conferirea „Mărului de Aur” va aduce o mai mare vizibilitate turistică a Iașiului și a României.” Din 1970, anul în care a fost instituit acest trofeu, FIJET a conferit 73 de trofee "Mărul de Aur", pe listă figurând și 6 destinații din România: Bucovina, Delta Dunării, Mărginimea Sibiului, Târgu Jiu, Oradea și Timișoara. Despre Clubul Presei de Turism – FIJET România Clubul Presei de Turism – FIJET România, înființat în 2008, este asociația națională afiliată Federației Internaționale a Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism (FIJET World), reunind jurnaliști specializați în presa scrisă, online, radio și televiziune. Contact Presă: 📍 FIJET România – Clubul Presei de Turism 🌐 https://clubpresaturism.ro 📧 contact@clubpresaturism.ro
Premiile TRAVEL PRO Stars 2025 celebrează destinațiile care transformă experiențele de călătorie Într-o perioadă în care călătoriile devin tot mai mult despre experiențe autentice și despre oamenii care le fac posibile, industria turismului are nevoie de momente în care să-și celebreze adevărații ambasadori. Astfel, într-o atmosferă plină de entuziasm și inspirație, comunitatea pasionaților de călătorii s-a reunit pentru a onora excelența. Sâmbătă, 22 noiembrie , Romexpo a găzduit Gala „TRAVEL PRO Stars”, un eveniment organizat de Asociația Jurnaliștilor Profesioniști de Turism - TRAVEL PRO, dedicat recunoașterii și promovării destinațiilor remarcabile din România și din străinătate, precum și a oamenilor care contribuie, prin pasiune și dăruire, la dezvoltarea turismului autentic. Fiecare premiu acordat nu este doar un trofeu simbolic, ci o recunoaștere a pasiunii, a profesionalismului și a viziunii celor care transformă locuri și experiențe în povești memorabile. Prin aceste distincții, este celebrată autenticitatea, tradiția și ospitalitatea - valori care definesc atât România, cât și destinațiile internaționale partenere. Premiile TRAVEL PRO Stars sunt, așadar, un omagiu adus celor care inspiră călătorii și contribuie la consolidarea unei imagini autentice și atractive pe harta turismului mondial. Fiecare destinație premiată a fost prezentată printr-un scurt film sau o selecție de imagini, urmate de acordarea trofeelor simbolice – o formă de recunoaștere a celor care promovează turismul sustenabil și valorile autentice. Destinațiile premiate: Kosovo – Rising Star: pentru curajul și energia unei destinații în plină dezvoltare, care devine un simbol al ospitalității și al noului spirit al Balcanilor. Cazanele Dunării – Nature Star: pentru frumusețea impresionantă a Dunării și pentru modul responsabil de protejare și promovare a acestei zone unice. Valea Almăjului – Vitality Star: pentru echilibrul dintre natură, tradiție și sănătate – un model autentic de turism rural românesc. Sulina – Sunrise Star: pentru povestea unei renașteri continue la confluența dintre Dunăre și Marea Neagră. Ammouliani (Grecia) – Island Star: pentru armonia dintre tradiție, comunitate și ospitalitate, un exemplu de turism sustenabil pe o insulă mică, dar plină de farmec. Premii speciale: Asociația Națională a Agențiilor de Turism (ANAT) – pentru rolul său esențial în susținerea și dezvoltarea turismului românesc. Costin-Ion Corboianu, ghid de turism – pentru devotamentul și inspirația cu care promovează România ca destinație turistică autentică. De asemenea, o Diplomă de Excelență a fost oferită Romexpo , pentru contribuția constantă la organizarea celui mai important eveniment al industriei de turism din România. Târgul de Turism al României de la Romexpo a devenit, de-a lungul timpului, o veritabilă platformă de întâlnire pentru profesioniști, idei și destinații, consolidând tradiția și unitatea industriei. Gala a fost moderată de jurnaliștii Adrian Boioglu și Grig Bute, reprezentanți TRAVEL PRO. „Premiile TRAVEL PRO Stars 2025 reprezintă mai mult decât o gală de recunoaștere – sunt o declarație despre ce înseamnă turismul autentic. Fiecare destinație premiată spune o poveste despre curaj, tradiție, renaștere sau viziune. Pentru noi, jurnaliștii de turism, misiunea nu este doar să relatăm, ci să inspirăm. Avem puterea de a transforma destinații necunoscute în repere și de a aduce ‘perlele ascunse’ ale Europei și ale României în atenția lumii”, a declarat Adrian Boioglu, președinte TRAVEL PRO. Gala de premiere a fost organizată în parteneriat cu Centrul Național de Învățământ Turistic (CNIT) și Romexpo, consolidând o colaborare durabilă între mediul profesional și cel educațional. Această alianță subliniază importanța formării continue și a transferului de expertiză între generațiile actuale și viitoare de specialiști în turism, comunicare și ospitalitate. Prin aceste distincții, TRAVEL PRO va reafirma rolul strategic al presei de turism și va evidenția valorile care definesc România și partenerii săi internaționali: tradiție, ospitalitate și inovație. ----------------------------------------------------------------------------- Asociația Jurnaliștilor Profesioniști de Turism - TRAVEL PRO reunește jurnaliști profesioniști specializați în turism, cu o experiență de peste 15 ani în presa românească. Organizația promovează un jurnalism de calitate, responsabil și documentat, contribuind activ la dezvoltarea sustenabilă a destinațiilor din România și la consolidarea imaginii țării ca destinație autentică și competitivă. Prin proiectele sale, TRAVEL PRO încurajează dialogul dintre jurnaliști, autorități și actorii din industria turismului, derulând campanii de informare, inițiative de educație turistică și parteneriate strategice cu organizații și instituții din țară și din străinătate. Membrii asociației, profesioniști ai mass-mediei, realizează conținut editorial și vizual de înaltă calitate – reportaje, articole, fotografii și materiale video – difuzate prin televiziuni, posturi de radio, publicații online și tipărite. Prin această activitate, TRAVEL PRO contribuie la promovarea responsabilă și inspirată a turismului românesc și internațional. Contact media: Ovidiu Oprea – PR, Asociația Jurnaliștilor Profesioniști de Turism -TRAVEL PRO Tel: +40 (722) 565 071 Email: contact@travel-pro.ro Website: www.travel-pro.ro
Suntem singura țară din Europa care a regresat în turism: de la 3,4 milioane turiști străini înainte de 1990, la 2 milioane după 35 de ani de democrație Asociația Națională a Agențiilor de Turism (ANAT) atrage atenția asupra unui adevăr dureros: România este singura țară din Europa care atrage mai puțini turiști internaționali astăzi decât în perioada comunistă. În 1980, România era vizitată de peste 3,4 milioane de turiști străini. La Revoluție, fluxul se situa la aproximativ 3,2 milioane, odată cu deschiderea frontierelor si afluxul de curioși care doreau să vadă România eliberată de comunism. Dar curiozitatea nu ține loc de strategie, iar ceea ce a urmat a fost o tranziție fără direcție, fără investiții și fără viziune. Astăzi, după mai bine de trei decenii de democrație, deschidere și integrare europeană, numărul turiștilor străini abia depășește 2 milioane. Avem o lege care se referă la Prima de incoming, care se acordă pentru turiștii străini aduși, dar miniștrii ultimilor trei ani nu au reușit să acorde aceste prime. Pe de altă parte, bugetul național de promovare turistică este de doar 2 milioane de euro pe an, din care majoritatea sumei se îndreaptă către târguri. „Este, probabil, singurul indicator macroeconomic în care România stă mai rău decât înainte de 1989. Și singurul domeniu unde nu există nicio strategie coerentă, consecventă și aplicată după Revoluție”, declară Dr. Alin Burcea, președintele ANAT. Vecinii noștri au construit industrii turistice, în vreme ce România a privit din tribune. Diferența dintre țara noastră și statele vecine, care au reușit să facă din turism unul dintre motoarele propriilor economii, nu este de frumuseți naturale sau patrimoniu! Diferența este de viziune, respect pentru industrie și investiție strategică. Albania, un stat care în 1990 era închis complet lumii, depășește astăzi România de aproape 6 ori. Ungaria, cu o populație mai mică, atrage de 6 ori mai mulți turiști. Bulgaria, cu ofertă similară, ne depășește de 3 ori. Astăzi, cifrele sunt implacabile: Franța - 101 milioane de turiști, Spania - 94 milioane, Italia: - 68,5 milioane, Turcia - peste 50 milioane, Grecia - peste 40 milioane, Albania - 11,7 milioane, Ungaria - 13 milioane, Bulgaria - 5,7 milioane, Polonia - 7,9 milioane, Serbia - 2,4 milioane, Ucraina, în război - 2,5 milioane, România: - 2,0–2,2 milioane turiști străini cazați. România a pierdut timp, oportunități și credibilitate Turismul românesc nu a fost niciodată tratat ca un sector strategic — deși ar putea reprezenta peste 10% din PIB și ar genera investiții, locuri de muncă, branding internațional și dezvoltare regională. „Turismul nu poate crește singur. Lumea nu vine în România doar pentru că avem munți, deltă și mănăstiri. Trebuie să ne dorim să fim pe hartă și să muncim pentru asta, trebuie să apărem în cataloage internaționale cu ofertele noastre, să avem un produs coerent cu care să ne prezentăm la târgurile internaționale”, subliniază Alin Burcea, președintele ANAT. Dacă ne uităm la cifrele Institutului Național de Statistică (INS) din prezent, fluxul brut de intrare - vizitatori străini la frontieră - este mare: ~14,78 milioane în 2023. Asta arată că România este azi mult mai des traversată/vizitată de nerezidenți decât în anii ’90, dar, dacă ne uităm la turiștii străini care chiar se cazează în unități turistice, vorbim de 1,5–2,2 milioane în ultimii ani (2022–2024), adică un incoming „turistic comercial” comparabil ca ordin de mărime cu media anilor ’80, chiar dacă țara e mult mai des tranzitată. Avem o boală cronică: discontinuitatea. Fiecare guvern schimbă structuri, strategii, logo-uri, direcții și priorități. Promovarea românească se face cu pauze, cu bugete insuficiente, fără o identitate coerentă și fără un calendar predictibil. În timp ce alte state au creat agenții profesioniste, finanțare multianuală și modele de atragere de rute aeriene, noi încă facem „strategii” care nu prind nici măcar anul electoral. Rezultatul? România are mulți vizitatori de tranzit, dar prea puțini turiști care rămân. Adică pierdem exact ceea ce contează: nopțile de cazare, consumul local, experiența, reputația. Plătim deja prețul indiferenței strategice față de incoming, iar continuarea acestei traiectorii va amplifica pierderile: pierderi economice directe estimate la miliarde de euro anual, bani care ar putea intra în economie prin servicii turistice cumpărate de nerezidenți pierderea a zeci de mii de locuri de muncă potențiale în HoReCa, transport, cultură, retail și servicii conexe accentuarea deficitului de balanță comercială, prin lipsa unui mecanism constant de generare de valută deteriorarea imaginii internaționale a României ca destinație turistică necompetitivă și lipsită de viziune migrarea forței de muncă din turism, din cauza lipsei unui flux predictibil de turiști străini și a unui ecosistem economic stabil decalaj tot mai mare față de state precum Albania, Ungaria sau Croația, care transformă turismul în pilon strategic Lipsa de acțiune nu este o stare neutră – este un regres programat iar ultimul loc nu este un destin. Este o alegere! ANAT cere ca incoming-ul să fie declarat prioritate economică, tratat ca export de servicii și susținut prin: strategie multianuală buget predictibil mecanisme transparente parteneriat public-privat real profesionalizare, nu rotație politică Întrebarea nu mai este dacă putem. Întrebarea este: când vom decide, în sfârșit, să ne comportăm ca o țară care înțelege valoarea pe care o are? Și răspunsul corect este simplu: Acum! Actualul ministru, Radu Miruță, nu doar că nu este interesat de nimic din ceea ce înseamnă turism în România, dar critică, practic, tot ceea ce se întâmplă astăzi în acest domeniu. Târgurile internaționale de turism „nu au sens”, voucherele de vacanță sunt considerate „o golăneală”. Este evident că, în contextul unei asemenea abordări guvernamentale, numărul de turiști va fi în scădere. Pentru alte amănunte, Traian BĂDULESCU Relații Publice & Comunicare 0735.452.682