Această distincție este acordată anual unor destinații turistice de către Federația Internațională a Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism (FIJET) Federația Internațională a Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism, FIJET, a decis să confere orașului Iași trofeul "Mărul de Aur". Decizia a fost luată cu ocazia Congresului FIJET, organizat în orașul marocan Fes. Considerat echivalentul premiului Oscar din cinematografie, „Mărul de Aur”, „Pomme d’Or” sau „Golden Apple” este acordat unei organizaţii, unui oraş sau unei personalităţi, în semn de recunoaştere a demersurilor pentru promovarea și dezvoltarea turismului. Analiza dosarelor de candidatură a fost făcută de o comisie specială, condusă de jurnalistul bulgar Plamen Starev, care a prezentat apoi conducerii FIJET nominalizările pentru „Mărul de Aur”. După vot, Plamen Starev a motivat decizia luată de FIJET: „A fost foarte ușor să luăm această decizie, deoarece dosarul de candidatură a Iașiului a fost foarte bine pregătit și este în conformitate cu toate directivele noastre, așa cum au fost stabilite la reuniunile președinților asociațiilor naționale afiliate la FIJET. Pe de altă parte, opinia mea personală este că organizația noastră, FIJET, ar trebui să promoveze acest tip de orașe precum Iași. Este foarte ușor să promovezi Parisul, de exemplu, precum și alte orașe mari, care nu au nevoie cu adevărat de acest tip de propunere, dar orașe precum Iași chiar au nevoie, deoarece între 100 și 200 de jurnaliști vor publica articole după ceremonia la care Iașiului îi va fi conferit trofeul „Mărul de Aur”. Când organizăm o ceremonie a Mărului de Aur în diferite țări, de obicei în presă apar între o sută și trei sute de articole despre locul respectiv. Apar în presa națională, apar în presa locală, dar apar și în presa internațională. De aceea, Iașiul va fi un excelent exemplu pentru promovarea acestui oraș în mai multe țări.” Alături de Iași, alte trei destinații vor primi anul viitor prestigiosul trofeu „Mărul de Aur”: Cavtat-Konavle (Croația), Kyperounda (Cipru) și Lesbos (Grecia). Candidatura orașului românesc a fost susținută de reprezentanții Clubului Presei de Turism FIJET România la Congresul de la Fes. Marius Șorănescu, președintele Organizației de Management al Destinației Județul Iași, a fost de asemenea prezent la reuniunea de la Fes, unde care a prezentat jurnaliștilor FIJET atracțiile orașului care va primi, la jumătatea anului viitor, trofeul "Mărul de Aur". După vot, Marius Șorănescu a declarat: „Am avut emoții foarte mari pentru că doream să-mi reprezint cât mai bine comunitatea. Mă bucur foarte mult deoarece trofeul vine de la FIJET, o federație cu asociații din toată lumea, cu sute de membri, profesioniști ai jurnalismului de turism, Sunt extrem de bucuros pentru această recunoaștere internațională și pentru că vor fi articole de presă care cred că pot să scoată în evidență orașul nostru și obiectivele turistice cu care se mândrește Iașiul.” Ștefan Baciu, președintele Clubului Presei de Turism FIJET România, a votat, alături de ceilalți 8 membri ai conducerii FIJET, destinațiile care vor primi anul viitor „Mărul de Aur”: „Iași merită acest trofeu pentru că are multe de oferit celor care îl vizitează. Este un oraș cu o importantă activitate universitară, culturală şi economică și are multe atracții turistice, Are locuri ale istoriei, clădiri de patrimoniu în diferite stiluri arhitecturale, multe zone verzi și o infrastructură turistică dezvoltată. Conferirea „Mărului de Aur” va aduce o mai mare vizibilitate turistică a Iașiului și a României.” Din 1970, anul în care a fost instituit acest trofeu, FIJET a conferit 73 de trofee "Mărul de Aur", pe listă figurând și 6 destinații din România: Bucovina, Delta Dunării, Mărginimea Sibiului, Târgu Jiu, Oradea și Timișoara. Despre Clubul Presei de Turism – FIJET România Clubul Presei de Turism – FIJET România, înființat în 2008, este asociația națională afiliată Federației Internaționale a Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism (FIJET World), reunind jurnaliști specializați în presa scrisă, online, radio și televiziune. Contact Presă: 📍 FIJET România – Clubul Presei de Turism 🌐 https://clubpresaturism.ro 📧 contact@clubpresaturism.ro
Suntem singura țară din Europa care a regresat în turism: de la 3,4 milioane turiști străini înainte de 1990, la 2 milioane după 35 de ani de democrație Asociația Națională a Agențiilor de Turism (ANAT) atrage atenția asupra unui adevăr dureros: România este singura țară din Europa care atrage mai puțini turiști internaționali astăzi decât în perioada comunistă. În 1980, România era vizitată de peste 3,4 milioane de turiști străini. La Revoluție, fluxul se situa la aproximativ 3,2 milioane, odată cu deschiderea frontierelor si afluxul de curioși care doreau să vadă România eliberată de comunism. Dar curiozitatea nu ține loc de strategie, iar ceea ce a urmat a fost o tranziție fără direcție, fără investiții și fără viziune. Astăzi, după mai bine de trei decenii de democrație, deschidere și integrare europeană, numărul turiștilor străini abia depășește 2 milioane. Avem o lege care se referă la Prima de incoming, care se acordă pentru turiștii străini aduși, dar miniștrii ultimilor trei ani nu au reușit să acorde aceste prime. Pe de altă parte, bugetul național de promovare turistică este de doar 2 milioane de euro pe an, din care majoritatea sumei se îndreaptă către târguri. „Este, probabil, singurul indicator macroeconomic în care România stă mai rău decât înainte de 1989. Și singurul domeniu unde nu există nicio strategie coerentă, consecventă și aplicată după Revoluție”, declară Dr. Alin Burcea, președintele ANAT. Vecinii noștri au construit industrii turistice, în vreme ce România a privit din tribune. Diferența dintre țara noastră și statele vecine, care au reușit să facă din turism unul dintre motoarele propriilor economii, nu este de frumuseți naturale sau patrimoniu! Diferența este de viziune, respect pentru industrie și investiție strategică. Albania, un stat care în 1990 era închis complet lumii, depășește astăzi România de aproape 6 ori. Ungaria, cu o populație mai mică, atrage de 6 ori mai mulți turiști. Bulgaria, cu ofertă similară, ne depășește de 3 ori. Astăzi, cifrele sunt implacabile: Franța - 101 milioane de turiști, Spania - 94 milioane, Italia: - 68,5 milioane, Turcia - peste 50 milioane, Grecia - peste 40 milioane, Albania - 11,7 milioane, Ungaria - 13 milioane, Bulgaria - 5,7 milioane, Polonia - 7,9 milioane, Serbia - 2,4 milioane, Ucraina, în război - 2,5 milioane, România: - 2,0–2,2 milioane turiști străini cazați. România a pierdut timp, oportunități și credibilitate Turismul românesc nu a fost niciodată tratat ca un sector strategic — deși ar putea reprezenta peste 10% din PIB și ar genera investiții, locuri de muncă, branding internațional și dezvoltare regională. „Turismul nu poate crește singur. Lumea nu vine în România doar pentru că avem munți, deltă și mănăstiri. Trebuie să ne dorim să fim pe hartă și să muncim pentru asta, trebuie să apărem în cataloage internaționale cu ofertele noastre, să avem un produs coerent cu care să ne prezentăm la târgurile internaționale”, subliniază Alin Burcea, președintele ANAT. Dacă ne uităm la cifrele Institutului Național de Statistică (INS) din prezent, fluxul brut de intrare - vizitatori străini la frontieră - este mare: ~14,78 milioane în 2023. Asta arată că România este azi mult mai des traversată/vizitată de nerezidenți decât în anii ’90, dar, dacă ne uităm la turiștii străini care chiar se cazează în unități turistice, vorbim de 1,5–2,2 milioane în ultimii ani (2022–2024), adică un incoming „turistic comercial” comparabil ca ordin de mărime cu media anilor ’80, chiar dacă țara e mult mai des tranzitată. Avem o boală cronică: discontinuitatea. Fiecare guvern schimbă structuri, strategii, logo-uri, direcții și priorități. Promovarea românească se face cu pauze, cu bugete insuficiente, fără o identitate coerentă și fără un calendar predictibil. În timp ce alte state au creat agenții profesioniste, finanțare multianuală și modele de atragere de rute aeriene, noi încă facem „strategii” care nu prind nici măcar anul electoral. Rezultatul? România are mulți vizitatori de tranzit, dar prea puțini turiști care rămân. Adică pierdem exact ceea ce contează: nopțile de cazare, consumul local, experiența, reputația. Plătim deja prețul indiferenței strategice față de incoming, iar continuarea acestei traiectorii va amplifica pierderile: pierderi economice directe estimate la miliarde de euro anual, bani care ar putea intra în economie prin servicii turistice cumpărate de nerezidenți pierderea a zeci de mii de locuri de muncă potențiale în HoReCa, transport, cultură, retail și servicii conexe accentuarea deficitului de balanță comercială, prin lipsa unui mecanism constant de generare de valută deteriorarea imaginii internaționale a României ca destinație turistică necompetitivă și lipsită de viziune migrarea forței de muncă din turism, din cauza lipsei unui flux predictibil de turiști străini și a unui ecosistem economic stabil decalaj tot mai mare față de state precum Albania, Ungaria sau Croația, care transformă turismul în pilon strategic Lipsa de acțiune nu este o stare neutră – este un regres programat iar ultimul loc nu este un destin. Este o alegere! ANAT cere ca incoming-ul să fie declarat prioritate economică, tratat ca export de servicii și susținut prin: strategie multianuală buget predictibil mecanisme transparente parteneriat public-privat real profesionalizare, nu rotație politică Întrebarea nu mai este dacă putem. Întrebarea este: când vom decide, în sfârșit, să ne comportăm ca o țară care înțelege valoarea pe care o are? Și răspunsul corect este simplu: Acum! Actualul ministru, Radu Miruță, nu doar că nu este interesat de nimic din ceea ce înseamnă turism în România, dar critică, practic, tot ceea ce se întâmplă astăzi în acest domeniu. Târgurile internaționale de turism „nu au sens”, voucherele de vacanță sunt considerate „o golăneală”. Este evident că, în contextul unei asemenea abordări guvernamentale, numărul de turiști va fi în scădere. Pentru alte amănunte, Traian BĂDULESCU Relații Publice & Comunicare 0735.452.682
Analiza științifică realizată de ASE dovedește valoarea lor pentru economia românească și impactul social pozitiv pentru angajații din domeniul public și privat Asociația Națională a Agențiilor de Turism (ANAT) atrage atenția asupra faptului că voucherele de vacanță reprezintă una dintre cele mai eficiente măsuri economice și sociale adoptate din 2009 și până în prezent în România, cu efecte pozitive demonstrate asupra economiei naționale, a investițiilor în turism și a menținerii locurilor de muncă. Voucherele – catalizator economic Conform studiului privind Impactul socio-economic al sistemului de tichete în România , realizat de către Academia de Studii Economice (ASE) în acest an, eliminarea voucherelor de vacanță ar duce la: o pierdere netă de 1,744 miliarde lei din PIB-ul național , pierderea a 17.000 de locuri de muncă , o reducere semnificativă a consumului intern, în special în extrasezon, o accentuare a disparităților regionale, în special în zonele dependente de turism intern. De asemenea, fiecare milion de lei alocat pentru vouchere susține peste 1.670 de locuri de muncă directe și indirecte , iar eliminarea lor ar duce la pierderea a circa 9.100 de locuri de muncă doar în sectoarele HORECA, transport și agrement local. Recesiunea din turism este reală în 2025! Motivele sunt: scăderea puterii de cumpărare, creșterea TVA și reducerea valorii voucherelor de vacanță. ANAT atrage atenția că în august 2025 s-a înregistrat o scădere de 6,3% a numărului de turiști cazați față de anul precedent, în ciuda faptului că operatorii privați au oferit reduceri masive. „Indiferent de prețuri, o parte dintre români nu s-au mai cazat. Trei luni la rând, în vârful de sezon, contracția economică a fost mai mare de 4%, primul an cu scăderi după pandemie ! Județe cu tradiție turistică certă au înregistrat scăderi severe: -38% Argeș, -17,8% Harghita, -15% Prahova în timp ce creșteri au fost în Sibiu și Constanța. Asta arată clar că nu prețul este problema, ci scăderea puterii de cumpărare și lipsa oricăror politici guvernamentale pentru turism”, a subliniat Adrian Voican, vicepreședinte ANAT . În plus, voucherele au contribuit direct la creșterea veniturilor bugetare prin taxe și impozite colectate din activitatea turistică, generând un efect multiplicator asupra economiei – fiecare leu investit în vouchere produce peste 1,6 lei în PIB. Studiul ASE mai arată că 90% din veniturile generate de vouchere sunt fiscalizate! Economia informală raportată la Produsul Intern Brut în țările membre ale Uniunii Europene în 2022, ca pondere: Austria - 6,6%, Bulgaria - 33,1% 3, Croația - 29,7%, Germania - 8,8%, Ungaria - 25,4%, Olanda - 8,2%, România - 29%. Media Uniunii Europene este de 10,8%. Sursa: Schneider și Asllani, 2022. Septembrie 2025: -85% vouchere acordate! Fără voucherele de vacanță, viitorul este sumbru în turismul românesc. Datele preluate de ANAT de la Ministerul Finanțelor arată că în luna septembrie 2025, valoarea voucherelor acordate s-a prăbușit cu 85% față de aceeași lună a anului trecut. Astfel, în septembrie anul curent angajatorii au achiziționat vouchere de aproape 5,96 milioane de euro față de 38,03 milioane de euro în septembrie 2024. Și aceasta în condițiile în care pe piață au existat încă multe vouchere emise în 2024. Fără a reveni asupra acestei erori strategice, vom asista la falimente și disponibilizări de personal cu efecte în lanț în industriile conexe. Investițiile în turism, în pericol Voucherele de vacanță au stimulat investițiile în structuri de cazare, agrement și servicii conexe, întrucât au transmis un semnal de stabilitate și sprijin guvernamental pentru turismul intern. Pe perioada aplicării acestei măsuri, numărul unităților de cazare clasificate a crescut de 5 ori, de la 6300 de unități în 2006 la 28.900 de unități în 2025 . Dintre acestea aproape 40% sunt noi sau modernizate în ultimii 3 ani, conform datelor raportate de Ministerul de resort. 28 de hoteluri de 4 și 5 stele aparținând brandurilor internaționale s-au deschis în ultimii ani și ar urma încă 15, în Craiova, Bacău, Satu Mare, Cluj și Arad. În lipsa acestei măsuri, multe investiții sunt în pericol de a fi amânate sau chiar oprite . „ Eliminarea voucherelor ar duce la pierderi de PIB, locuri de muncă și investiții și ar avea un impact negativ major în domeniul social. Practic, ar fi exact opusul a ceea ce își dorește orice minister al economiei”, a adăugat Adrian Voican . Impactul voucherelor asupra prețurilor pachetelor turistice Un mit puternic vehiculat pe rețelele sociale și preluat în mod superficial și de reprezentanțți oficiali este acela că existența voucherelor a mărit prețurile în turism și a descurajat investițiile. Această presupunere aparent logică nu a fost confirmată în mod științific de niciun studiu. Nu există nicio legătură cauzală dovedită între scumpirile anuale și existența cardurilor valorice. Prețurile au crescut în toate țările, chiar în lipsa voucherelor. În România, Eurostat raportează scumpiri de 9,5% dar cele mai mari creșteri sunt în Estonia: +39%, Bulgaria: +23% (o destinație de top pentru vacanțele românilor), Danemarca: +12%. ANAT susține continuarea și extinderea programului Asociația Națională a Agențiilor de Turism solicită menținerea și actualizarea valorii voucherelor de vacanță în raport cu inflația, precum și extinderea acestora și către mediul privat, măsură care ar asigura echitate socială , investitii și dezvoltare economică durabilă . Pentru alte amănunte, Traian BĂDULESCU Relații Publice & Comunicare 0735.452.682
► INS: -4,4 la sosiri români și -5,3 la înnoptări romani. Iar incomingul stagnează. Doar +0,1% înnoptări ale străinilor. ► Rezervări în scădere pe litoral și în marile orașe, dar creștere pe segmentele de aventură și incoming ► Factorii economici și scăderea voucherelor de vacanță cu 66% – frâne majore pentru turismul intern ► S-a dat startul rezervărilor estivale pentru 2026, cu tarife la nivelul celor din această vară ► Speranțe pentru 2026: all inclusive, evenimente și incoming în creștere
De ani de zile, turismul românesc este privit ca un potențial uriaș, dar rămas prea des la stadiul de promisiune. Problema nu este lipsa resurselor sau a frumuseților naturale și culturale, ci lipsa unei viziuni coerente și a unui cadru bine definit. Am participat recent la dezbaterea publică inițiată de FPTR privind Ghidul pentru înființarea OMD-urilor , alături de reprezentanți ai mediului asociativ și privat, ai administrației publice și ai mediului academic. România are deja 27 de OMD-uri – un motiv în plus să îmbunătățim cadrul de lucru și să consolidăm acest instrument. La discuții au fost prezenți reprezentanți ai FPTR, ANAT - Asociația Națională a Agențiilor de Turism, OMD-uri (înființate și în curs), parlamentari (AUR și PSD), FIHR - Federația Industriei Hoteliere din România, Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului prin Secretarul de Stat Gabriel Bogdan Ștețco , CNIT prin Valentin Avram, dar și mediul academic, prin ASE București – Facultatea de Marketing . Un prim pas ar trebui să fie perfecționarea Ghidului – un instrument clar, dar suficient de flexibil încât să poată fi îmbunătățit constant. Nu un document rigid, ci un reper viu, adaptat la schimbările economice, sociale și tehnologice. Acest ghid ar putea sta la baza unei legislații moderne și eficiente, capabile să stimuleze dezvoltarea și să ofere stabilitate investitorilor. La fel de necesare sunt dezbaterile publice. Dincolo de consultările formale, România are nevoie de dialog real între stat, mediul privat și societatea civilă. Mai multe voci înseamnă mai multe idei, iar din confruntarea lor se poate naște o strategie care să reflecte interesul comun, nu doar punctele de vedere ale unei singure părți. Nu în ultimul rând, turismul are nevoie de o autoritate dedicată . O instituție care să coordoneze, să monitorizeze și să își asume responsabilitatea pentru rezultate. Fără un organism cu viziune și putere de decizie, turismul riscă să rămână o prioritate doar pe hârtie. România are ce arăta lumii. Întrebarea este dacă are și curajul să își construiască o strategie pe termen lung, care să transforme turismul într-un adevărat motor al dezvoltării naționale. “Cred că acesta este momentul în care trebuie să trecem de la bune intenții la acțiuni concrete. Turismul nu mai poate fi tratat ca un sector secundar, ci ca o prioritate strategică pentru România. Numai prin colaborare, asumare și consecvență putem construi un model de succes, capabil să valorifice întregul potențial al țării noastre.” A prezentat pentru dumneavoastră Florin Albu , redactor-șef Tour.ist
După 15 ani de existență, platforma despreSpa.ro își schimbă oficial identitatea și devine Wellandia. Noul nume reflectă ce a devenit astăzi acest proiect: Pentru publicul larg – o sursă de inspirație și un spațiu de resetare, cu centre de top, oferte și resurse utile despre relaxare, nutriție, mișcare, somn, recuperare medicală și tehnologii moderne pentru sănătate - tot ce ai nevoie ca să alegi rapid experiențele wellness cele mai potrivite pentru tine. Pentru profesioniști , Wellandia este un ecosistem educațional și profesional, cu platforme, programe, inițiative și resurse dedicate celor care construiesc viitorul industriei Spa & Wellness. Integrează recrutare, mentorat, dezvoltare profesională, schimburi de experiență și evenimente de referință precum Conferința Spa România sau Premiile Spa România – dar și un spațiu educațional prin SpaEdu, prima academie Spa din România, acreditată CIDESCO Internațional. „ Wellandia este mai mult decât o schimbare de nume. Este o recunoaștere a drumului parcurs și o invitație deschisă spre ceea ce urmează. Acum 15 ani, totul a pornit de la o idee simplă: să arătăm că Spa-ul înseamnă sănătate, nu doar răsfăț. Dar între timp despreSpa.ro a crescut, s-a transformat și avea nevoie de un nume nou, care să reflecte mai bine ce este astăzi – dar să-i lase și spațiu să evolueze mai departe.” – Ioana Marian , fondatorul platformei
București, 25 iulie 2025 Propunerea Asociației Jurnaliștilor Profesioniști de Turism “Travel Pro” de a extinde vacanța de vară până la finalul lunii septembrie generează un val tot mai larg de susținere din partea liderilor din turism, ai administrației locale și ai organizațiilor reprezentative din industrie. Măsura este considerată una strategică, atât pentru impulsionarea turismului românesc, cât și pentru echilibrul educațional și familial. Alin Burcea, președinte ANAT, a reamintit că această idee este susținută de peste un deceniu de asociațiile din turism: „ANAT luptă de 10 ani pentru modificarea vacanțelor. Am reușit ca, în urma discuțiilor cu Ministerul Învățământului, să îi convingem că nu trebuie să se înghesuie toți românii în aceeași perioadă. Am propus ca vacanța de vară să fie luată pe cicluri școlare: clasele I-IV de la 1 iunie, clasele V-VIII din 15 iunie și liceele de la 1 iulie. Se mai poate face eșalonarea și pe regiuni – Moldova, Ardeal, Dobrogea, Banat. În orice formulă, ideea este valabilă, dar trebuie să convingem Ministerul Învățământului să facă acest pas.” Adrian Voican , vicepreședinte ANAT si președinte BIBI Group4Travel aduce în discuție necesitatea dialogului dintre factorii decidenți din administrația centrală: „Este o idee bună să avem vacanțe decalate în România cu una sau două săptămâni, de exemplu pe zone diferite, astfel încât să profităm de vremea bună din septembrie și pentru vacanța elevilor care n-au reușit să profite în lunile de vară din diferite motive. Merită să luăm în considerare experiența Germaniei care face vacanțele elevilor pe landuri. În același timp, trebuie să ținem cont și de nevoile profesorilor, pentru că a ține școala deschisă mai mult înseamnă costuri în fiecare perioadă a anului. În orice caz trebuie să stea toți factorii de decizie la masă ca să găsească o soluție optimă”. Florin Mitroi, președintele Consiliului Județean Constanța, subliniază impactul economic regional: „Turismul este cu siguranță un factor de dezvoltare economică foarte important pentru tot județul. Trebuie foarte bine puse în balanță care ar fi avantajele și dezavantajele unei astfel de măsuri, iar dacă din analiză rezultă că e benefică prelungirea vacanței, cu siguranță propunerea se va aproba.” Corina Martin, președinte RESTO și fost președinte ANAT, reiterează susținerea consistentă a industriei ospitalității: „De foarte mulți ani, organizațiile din industria ospitalității au solicitat acest lucru. Tarifele mai accesibile, condițiile climatice excelente din septembrie și eliminarea aglomerației ar aduce beneficii directe și familiilor, și elevilor, și economiei. Suntem bucuroși că și presa de turism vine cu asemenea propuneri și se raliază ideilor pe care noi le-am lansat în spațiul public fără succes până acum. Traversăm o perioadă extrem de grea pentru România în general, pentru români, pentru economia țării și pentru industria ospitalității, mai ales pentru că suntem o industrie extrem de lovită, extrem de afectată, care a pierdut masiv acum prin eliminarea tichetelor de vacanță. O măsură care să prelungească cu două săptămâni vacanța de vară ar ajuta foarte mult industria, dar și pe elevii, studenții și familiile acestora din România, care și-ar permite să se mai bucure puțin de vacanță în destinațiile din industria ospitalității din România.” Răzvan Filipescu, fost președinte al Autorității pentru Turism, declară: „Este normal să ne dorim o astfel de măsură. Dacă factorii de decizie vor considera că elevii nu sunt afectați, atunci turismul va avea mult de câștigat. Nu ne dorim însă ca acest câștig să fie în detrimentul elevilor.” Asociația Travel Pro consideră că această coagulare a vocilor din industrie reprezintă un pas esențial către un dialog constructiv cu autoritățile. „Este clar că susținerea este largă și argumentată. Ceea ce propunem nu este o favoare, ci o măsură echilibrată, cu impact pozitiv pe termen lung. Este timpul pentru decizii strategice, bazate pe realități și soluții viabile”, a declarat Adrian Boioglu, președintele Asociației Travel Pro. Asociația Travel Pro reiterează apelul său către Ministerul Educației, Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, precum și către prim-ministrul Ilie Bolojan și viceprim-ministrul Dragoș Anastasiu, pentru a analiza și adopta această măsură în beneficiul întregii societăți. ---------------------- Asociația Travel Pro este o organizație a jurnaliștilor profesioniști specializați în turism din România în care activează oameni de presă cu o activitate de peste 15 ani. Prin activitatea sa, promovează jurnalismul de calitate în domeniul turismului, susține dezvoltarea sustenabilă a destinațiilor românești și încurajează dialogul între actorii din industrie și autorități. Asociația Travel Pro derulează campanii de informare, inițiative de educație turistică și parteneriate strategice cu organizații și instituții relevante din țară și din străinătate. Contact media: Ovidiu Oprea – PR, Asociația Travel Pro Tel: +40 (722) 565 071 Email: contact@travel-pro.ro Website: www.travel-pro.ro
COMUNICAT DE PRESĂ Declarațiile recente ale ministrului Economiei ne pun pe gânduri! Vedem o înțelegere superficială și chiar, pe unele subiecte, o neînțelegere gravă a acestui domeniu esențial al economiei naționale. ANAT aduce în atenție datele economice reale, menite să contrabalanseze percepțiile paralele cu realitatea exprimate de ministrul economiei, Radu Miruță. În doar trei săptămâni de mandat, domnul ministru a reușit să își formeze opinii tranșante și, din păcate, eronate despre piața turistică: că prețurile sunt „prea mari” pe litoral, că voucherele de vacanță au efecte negative, că participarea României la târgurile internaționale nu ar avea impact, că există în turism doar „asistați” care trăiesc din subvenții și că organizațiile profesionale „plătesc articole” critice la adresa sa. ”Domnule ministru, mă faceți să râd: noi nu plătim articole! Dăm interviuri. Comunicăm public, transparent, onest și documentat despre nevoile reale ale industriei. Așa cum o facem de 35 de ani, indiferent de câți miniștri s-au schimbat de-a lungul timpului. Nu cerem gratuități și privilegii, ci un cadru predictibil, sprijin echilibrat și o voce guvernamentală care să înțeleagă diferența între economie reală și aparențe populiste. – declară Dr. în economie Alin Burcea, președintele ANAT. Fapte, nu percepții! …despre voucherele de vacanță 1. Voucherele de vacanță și combaterea turismului la negru Voucherele de vacanță reprezintă unul dintre principalele instrumente de fiscalizare a sectorului HoReCa și au redus semnificativ turismul „la negru” Numărul unităților de cazare clasificate în România a crescut de peste patru ori: de la 6.000 în 2006 până la 27.500 în prezent – un mare succes în fiscalizarea domeniului. 2. Efectul multiplicator al voucherelor Potrivit unui studiu realizat de ASE pentru APET, fiecare 1 leu cheltuit prin vouchere generează: +0,15 lei în comerțul cu amănuntul; +0,36 lei în HoReCa; +0,09 lei în agenții de turism; +0,52 lei în comerțul cu ridicata; +0,14 lei în transporturi; +0,29 lei în curierat; +0,25 lei în depozitare; +0,78 lei ca venit la bugetul de stat. Per total, acțiunea de multiplicare duce la un efect macroeconomic de 3,39 lei în PIB la fiecare 1 leu emis în tichete valorice 3. Contribuția la venituri fiscale și ocupare Voucherele au generat creșteri „fabuloase” ale veniturilor din TVA și impozit pe profit, inclusiv atunci când companiile nu înregistrau profit, contribuind prin salarii, CAS/CASS, TVA plătit și locuri de muncă create Eliminarea acestui mecanism va reduce semnificativ contribuția HoReCa la PIB (în prezent cca. 5%) 4. Impact asupra turismului intern și preferințelor românilor Fără vouchere, mulți români renunță la vacanțe interne și aleg destinații externe, generând pierderi valutare pentru România Pentru mulți angajați din provincie – printre care profesorii – voucherele au permis prima vacanță în viață; statul a recuperat nu doar sumele alocate, ci a atras și cheltuieli suplimentare din buzunar …despre valoarea adăugată a promovării turistice și riscurile tăierii sprijinului pentru incoming Participarea la târgurile internaționale de profil Participarea României la târguri internaționale și campaniile de promovare externă au generat, în anii precedenți, o creștere semnificativă a vizibilității și atractivității României ca destinație turistică. Conform estimărilor Organizației Mondiale a Turismului (UNWTO) și Consiliului Mondial al Turismului și Călătoriilor (WTTC), fiecare 1 euro investit în promovare turistică externă aduce, în medie, între 5 și 11 euro încasări din incoming. Astfel, sprijinul acordat de stat agențiilor pentru participarea la târguri, deși modest – în medie 300 euro decontați dintr-un cost de peste 5.000 euro per firmă – a contribuit la atragerea de turiști străini care cheltuiesc în medie 850-1.100 euro/persoană în România (date INS și Eurostat). Susținerea activității de incoming În ceea ce privește sprijinul pentru incoming, schema de subvenție actuală, chiar dacă nefuncțională, de 40 euro/turist (pentru sejururi de cel puțin 4 nopți) ar putea avea un impact real dacă ar fi extinsă și susținută strategic. În absența unui sprijin eficient, România riscă să piardă teren față de țările din regiune care investesc activ în atragerea turiștilor străini – Ungaria, Bulgaria, Croația și Polonia au bugete de promovare cuprinse între 10 și 35 milioane euro/an, față de sub 2 milioane euro în cazul României în ultimii ani . Eliminarea acestor cheltuieli nu este o economie, ci o amputare economică: România pierde nu doar turiști străini, ci și export de imagine, încasări fiscale și mii de locuri de muncă în industrii conexe (transport, ghizi, organizatori, restaurante, artizanat). Dacă în 2019 România a atras peste 2,7 milioane de turiști străini, în 2023 numărul a scăzut sub 2 milioane, în parte din cauza subfinanțării cronice a promovării externe. Creșterea TVA, eliminarea voucherelor, tăierea subvențiilor pentru incoming și renunțarea la târguri sunt măsuri care, împreună, lovesc frontal turismul românesc și riscă să îl pună pe butuci. În loc să fim tratați ca niște „asistați”, ne-am dori să fim ascultați. Pentru că turismul creează locuri de muncă, aduce încasări fiscale, dezvoltă comunități și proiectează o imagine pozitivă a României în afara granițelor. Domnule ministru , confundați tăierile de cheltuieli și risipa de la stat cu cele destinate mediului privat. Tăierile de la buget pot aduce economii. Tăierile din sectorul privat înseamnă frânarea motoarelor economiei. Dacă le opriți simultan cu aplicarea de creșteri de taxe, România va pierde pe toate fronturile: și fiscal, și social, și economic. Înțelegem că ministrul Economiei, Radu Miruță, este un om politic, cu o misiune amplă și dificilă într-un minister de tip „mamut”, care acoperă o multitudine de domenii economice. Nimeni nu se așteaptă ca un ministru să cunoască în detaliu fiecare sector. Dar tocmai de aceea este obligația sa să se înconjoare de specialiști , oameni cu experiență dovedită și reprezentativitate profesională, care să-i ofere o imagine corectă și completă asupra realităților din industrie. Solicităm numirea unui secretar de stat dedicat exclusiv sectorului turismului, provenit din industrie , cu experiență practică, care să fie o punte de legătură reală între autorități și mediul privat. Fără o astfel de reprezentare profesionistă la nivel guvernamental, deciziile vor continua să fie luate pe baza unor percepții superficiale și vor face mai mult rău decât bine. Totodată, cerem public o întâlnire instituțională urgentă , cu toți actorii relevanți din turism, pentru a discuta coerent, profesionist și constructiv. Nu vrem războaie în presă. Vrem soluții. România are nevoie de un ministru pentru turism, nu împotriva turismului. Suntem în plin sezon turistic, cu toate provocările sale. Turismul reprezintă o industrie serioasă, o formă de export de servicii care aduce zeci de miliarde de euro anual multor țări și nu este doar o activitate frivolă de relaxare. Nu avem timp de dueluri de imagine, ci vă invităm să discutăm față în față, cu creionul pe hârtie. Turismul românesc merită respect! Turismul românesc merită sprijin! Și, mai presus de orice, turismul românesc merită guvernanți care să înțeleagă în mod real fenomenul! Pentru alte amănunte, Traian BĂDULESCU Relații Publice & Comunicare 0735.452.682
București, 24 iulie 2025 Asociația Jurnaliștilor Profesioniști de Turism “Travel Pro” lansează un apel public pentru extinderea vacanței de vară cu două săptămâni, până la finalul lunii septembrie. Propunerea vizează beneficii directe pentru turismul intern, pentru echilibrul social și familial, dar și pentru sustenabilitatea economică a comunităților locale. „Este momentul ca decidenții politici să înțeleagă că turismul românesc nu poate supraviețui fără politici publice coerente și adaptate realității economice. Extinderea vacanței de vară este o măsură echilibrată, cu efecte directe asupra comunităților care depind de sezonul estival. Nu cerem privilegii, ci o șansă reală la sustenabilitate. În același timp, vorbim despre o oportunitate de a reechilibra relația dintre școală și viața de familie, dintre educație formală și experiențe esențiale în afara clasei”, a declarat Adrian Boioglu, președintele Asociației Travel Pro. Asociația Travel Pro adresează acest apel oficial către Ministerul Educației , Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului , precum și către prim-ministrul Ilie Bolojan și viceprim-ministrul Dragoș Anastasiu , solicitând adoptarea unei decizii strategice care să susțină, în mod echilibrat, atât procesul educațional, cât și sectorul turistic – un pilon important al economiei naționale. În lipsa voucherelor de vacanță pentru o mare parte a angajaților din sectorul privat și bugetar, sezonul estival din 2025 se confruntă cu provocări majore. Gradul de ocupare pe litoral a scăzut semnificativ față de anii anteriori, iar operatorii din turism resimt presiunea scurtării perioadei în care își pot recupera investițiile. Extinderea vacanței de vară ar permite litoralului românesc să compenseze parțial lipsa cererii din lunile iunie și început de iulie, contribuind astfel la redresarea unei industrii aflate într-un moment critic. Prelungirea vacanței ar contribui la extinderea sezonului turistic intern și ar permite o distribuție mai echilibrată a cererii, în special în zonele montane, rurale și de litoral. Familiile ar beneficia de vacanțe mai accesibile și mai puțin aglomerate, iar operatorii economici ar putea gestiona mai eficient resursele umane și logistice. În paralel, comunitățile locale ar avea ocazia de a organiza evenimente culturale și tradiționale cu potențial turistic. Pe plan social și educațional, copiii ar avea parte de mai mult timp liber de calitate, taberele și activitățile informale s-ar desfășura în condiții mai bune, iar părinții ar putea planifica vacanțele într-un mod mai relaxat. Totodată, cadrele didactice s-ar întoarce în școli mai odihnite, contribuind la un început de an școlar mai eficient. Distribuirea fluxurilor turistice pe o perioadă mai lungă de timp ar reduce presiunea asupra mediului și a infrastructurii. Se diminuează astfel aglomerația, poluarea și impactul asupra patrimoniului natural și cultural, în condițiile unei gestionări mai sustenabile. Asociația Travel Pro invită, totodată, organizațiile de management al destinațiilor (OMD-uri), federațiile patronale din turism, asociațiile de promovare turistică, agențiile de turism, reprezentanții unităților de cazare și alimentație publică, precum și alte entități relevante din domeniu , să se alăture acestui demers. Doar printr-o voce unitară și prin acțiuni concertate putem determina autoritățile să adopte măsuri concrete care să susțină turismul românesc și nevoile reale ale comunităților care depind de acesta. Asociația Travel Pro este o organizație a jurnaliștilor profesioniști specializați în turism din România în care activează oameni de presă cu o activitate de peste 15 ani. Prin activitatea sa, promovează jurnalismul de calitate în domeniul turismului, susține dezvoltarea sustenabilă a destinațiilor românești și încurajează dialogul între actorii din industrie și autorități. Asociația Travel Pro derulează campanii de informare, inițiative de educație turistică și parteneriate strategice cu organizații și instituții relevante din țară și din străinătate. Contact media: Ovidiu Oprea – PR, Asociația Travel Pro Tel: +40 (722) 565 071 Email: contact@travel-pro.ro Website: www.travel-pro.ro
Starea Litoralului. S-a deschis sezonul pe litoralul românesc, iar patronatele din industrie se declarǎ pregǎtite sǎ rǎspundǎ exigențelor turiștilor.
Această distincție este acordată anual unor destinații turistice de către Federația Internațională a Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism (FIJET) Federația Internațională a Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism, FIJET, a decis să confere orașului Iași trofeul "Mărul de Aur". Decizia a fost luată cu ocazia Congresului FIJET, organizat în orașul marocan Fes. Considerat echivalentul premiului Oscar din cinematografie, „Mărul de Aur”, „Pomme d’Or” sau „Golden Apple” este acordat unei organizaţii, unui oraş sau unei personalităţi, în semn de recunoaştere a demersurilor pentru promovarea și dezvoltarea turismului. Analiza dosarelor de candidatură a fost făcută de o comisie specială, condusă de jurnalistul bulgar Plamen Starev, care a prezentat apoi conducerii FIJET nominalizările pentru „Mărul de Aur”. După vot, Plamen Starev a motivat decizia luată de FIJET: „A fost foarte ușor să luăm această decizie, deoarece dosarul de candidatură a Iașiului a fost foarte bine pregătit și este în conformitate cu toate directivele noastre, așa cum au fost stabilite la reuniunile președinților asociațiilor naționale afiliate la FIJET. Pe de altă parte, opinia mea personală este că organizația noastră, FIJET, ar trebui să promoveze acest tip de orașe precum Iași. Este foarte ușor să promovezi Parisul, de exemplu, precum și alte orașe mari, care nu au nevoie cu adevărat de acest tip de propunere, dar orașe precum Iași chiar au nevoie, deoarece între 100 și 200 de jurnaliști vor publica articole după ceremonia la care Iașiului îi va fi conferit trofeul „Mărul de Aur”. Când organizăm o ceremonie a Mărului de Aur în diferite țări, de obicei în presă apar între o sută și trei sute de articole despre locul respectiv. Apar în presa națională, apar în presa locală, dar apar și în presa internațională. De aceea, Iașiul va fi un excelent exemplu pentru promovarea acestui oraș în mai multe țări.” Alături de Iași, alte trei destinații vor primi anul viitor prestigiosul trofeu „Mărul de Aur”: Cavtat-Konavle (Croația), Kyperounda (Cipru) și Lesbos (Grecia). Candidatura orașului românesc a fost susținută de reprezentanții Clubului Presei de Turism FIJET România la Congresul de la Fes. Marius Șorănescu, președintele Organizației de Management al Destinației Județul Iași, a fost de asemenea prezent la reuniunea de la Fes, unde care a prezentat jurnaliștilor FIJET atracțiile orașului care va primi, la jumătatea anului viitor, trofeul "Mărul de Aur". După vot, Marius Șorănescu a declarat: „Am avut emoții foarte mari pentru că doream să-mi reprezint cât mai bine comunitatea. Mă bucur foarte mult deoarece trofeul vine de la FIJET, o federație cu asociații din toată lumea, cu sute de membri, profesioniști ai jurnalismului de turism, Sunt extrem de bucuros pentru această recunoaștere internațională și pentru că vor fi articole de presă care cred că pot să scoată în evidență orașul nostru și obiectivele turistice cu care se mândrește Iașiul.” Ștefan Baciu, președintele Clubului Presei de Turism FIJET România, a votat, alături de ceilalți 8 membri ai conducerii FIJET, destinațiile care vor primi anul viitor „Mărul de Aur”: „Iași merită acest trofeu pentru că are multe de oferit celor care îl vizitează. Este un oraș cu o importantă activitate universitară, culturală şi economică și are multe atracții turistice, Are locuri ale istoriei, clădiri de patrimoniu în diferite stiluri arhitecturale, multe zone verzi și o infrastructură turistică dezvoltată. Conferirea „Mărului de Aur” va aduce o mai mare vizibilitate turistică a Iașiului și a României.” Din 1970, anul în care a fost instituit acest trofeu, FIJET a conferit 73 de trofee "Mărul de Aur", pe listă figurând și 6 destinații din România: Bucovina, Delta Dunării, Mărginimea Sibiului, Târgu Jiu, Oradea și Timișoara. Despre Clubul Presei de Turism – FIJET România Clubul Presei de Turism – FIJET România, înființat în 2008, este asociația națională afiliată Federației Internaționale a Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism (FIJET World), reunind jurnaliști specializați în presa scrisă, online, radio și televiziune. Contact Presă: 📍 FIJET România – Clubul Presei de Turism 🌐 https://clubpresaturism.ro 📧 contact@clubpresaturism.ro
Suntem singura țară din Europa care a regresat în turism: de la 3,4 milioane turiști străini înainte de 1990, la 2 milioane după 35 de ani de democrație Asociația Națională a Agențiilor de Turism (ANAT) atrage atenția asupra unui adevăr dureros: România este singura țară din Europa care atrage mai puțini turiști internaționali astăzi decât în perioada comunistă. În 1980, România era vizitată de peste 3,4 milioane de turiști străini. La Revoluție, fluxul se situa la aproximativ 3,2 milioane, odată cu deschiderea frontierelor si afluxul de curioși care doreau să vadă România eliberată de comunism. Dar curiozitatea nu ține loc de strategie, iar ceea ce a urmat a fost o tranziție fără direcție, fără investiții și fără viziune. Astăzi, după mai bine de trei decenii de democrație, deschidere și integrare europeană, numărul turiștilor străini abia depășește 2 milioane. Avem o lege care se referă la Prima de incoming, care se acordă pentru turiștii străini aduși, dar miniștrii ultimilor trei ani nu au reușit să acorde aceste prime. Pe de altă parte, bugetul național de promovare turistică este de doar 2 milioane de euro pe an, din care majoritatea sumei se îndreaptă către târguri. „Este, probabil, singurul indicator macroeconomic în care România stă mai rău decât înainte de 1989. Și singurul domeniu unde nu există nicio strategie coerentă, consecventă și aplicată după Revoluție”, declară Dr. Alin Burcea, președintele ANAT. Vecinii noștri au construit industrii turistice, în vreme ce România a privit din tribune. Diferența dintre țara noastră și statele vecine, care au reușit să facă din turism unul dintre motoarele propriilor economii, nu este de frumuseți naturale sau patrimoniu! Diferența este de viziune, respect pentru industrie și investiție strategică. Albania, un stat care în 1990 era închis complet lumii, depășește astăzi România de aproape 6 ori. Ungaria, cu o populație mai mică, atrage de 6 ori mai mulți turiști. Bulgaria, cu ofertă similară, ne depășește de 3 ori. Astăzi, cifrele sunt implacabile: Franța - 101 milioane de turiști, Spania - 94 milioane, Italia: - 68,5 milioane, Turcia - peste 50 milioane, Grecia - peste 40 milioane, Albania - 11,7 milioane, Ungaria - 13 milioane, Bulgaria - 5,7 milioane, Polonia - 7,9 milioane, Serbia - 2,4 milioane, Ucraina, în război - 2,5 milioane, România: - 2,0–2,2 milioane turiști străini cazați. România a pierdut timp, oportunități și credibilitate Turismul românesc nu a fost niciodată tratat ca un sector strategic — deși ar putea reprezenta peste 10% din PIB și ar genera investiții, locuri de muncă, branding internațional și dezvoltare regională. „Turismul nu poate crește singur. Lumea nu vine în România doar pentru că avem munți, deltă și mănăstiri. Trebuie să ne dorim să fim pe hartă și să muncim pentru asta, trebuie să apărem în cataloage internaționale cu ofertele noastre, să avem un produs coerent cu care să ne prezentăm la târgurile internaționale”, subliniază Alin Burcea, președintele ANAT. Dacă ne uităm la cifrele Institutului Național de Statistică (INS) din prezent, fluxul brut de intrare - vizitatori străini la frontieră - este mare: ~14,78 milioane în 2023. Asta arată că România este azi mult mai des traversată/vizitată de nerezidenți decât în anii ’90, dar, dacă ne uităm la turiștii străini care chiar se cazează în unități turistice, vorbim de 1,5–2,2 milioane în ultimii ani (2022–2024), adică un incoming „turistic comercial” comparabil ca ordin de mărime cu media anilor ’80, chiar dacă țara e mult mai des tranzitată. Avem o boală cronică: discontinuitatea. Fiecare guvern schimbă structuri, strategii, logo-uri, direcții și priorități. Promovarea românească se face cu pauze, cu bugete insuficiente, fără o identitate coerentă și fără un calendar predictibil. În timp ce alte state au creat agenții profesioniste, finanțare multianuală și modele de atragere de rute aeriene, noi încă facem „strategii” care nu prind nici măcar anul electoral. Rezultatul? România are mulți vizitatori de tranzit, dar prea puțini turiști care rămân. Adică pierdem exact ceea ce contează: nopțile de cazare, consumul local, experiența, reputația. Plătim deja prețul indiferenței strategice față de incoming, iar continuarea acestei traiectorii va amplifica pierderile: pierderi economice directe estimate la miliarde de euro anual, bani care ar putea intra în economie prin servicii turistice cumpărate de nerezidenți pierderea a zeci de mii de locuri de muncă potențiale în HoReCa, transport, cultură, retail și servicii conexe accentuarea deficitului de balanță comercială, prin lipsa unui mecanism constant de generare de valută deteriorarea imaginii internaționale a României ca destinație turistică necompetitivă și lipsită de viziune migrarea forței de muncă din turism, din cauza lipsei unui flux predictibil de turiști străini și a unui ecosistem economic stabil decalaj tot mai mare față de state precum Albania, Ungaria sau Croația, care transformă turismul în pilon strategic Lipsa de acțiune nu este o stare neutră – este un regres programat iar ultimul loc nu este un destin. Este o alegere! ANAT cere ca incoming-ul să fie declarat prioritate economică, tratat ca export de servicii și susținut prin: strategie multianuală buget predictibil mecanisme transparente parteneriat public-privat real profesionalizare, nu rotație politică Întrebarea nu mai este dacă putem. Întrebarea este: când vom decide, în sfârșit, să ne comportăm ca o țară care înțelege valoarea pe care o are? Și răspunsul corect este simplu: Acum! Actualul ministru, Radu Miruță, nu doar că nu este interesat de nimic din ceea ce înseamnă turism în România, dar critică, practic, tot ceea ce se întâmplă astăzi în acest domeniu. Târgurile internaționale de turism „nu au sens”, voucherele de vacanță sunt considerate „o golăneală”. Este evident că, în contextul unei asemenea abordări guvernamentale, numărul de turiști va fi în scădere. Pentru alte amănunte, Traian BĂDULESCU Relații Publice & Comunicare 0735.452.682
Analiza științifică realizată de ASE dovedește valoarea lor pentru economia românească și impactul social pozitiv pentru angajații din domeniul public și privat Asociația Națională a Agențiilor de Turism (ANAT) atrage atenția asupra faptului că voucherele de vacanță reprezintă una dintre cele mai eficiente măsuri economice și sociale adoptate din 2009 și până în prezent în România, cu efecte pozitive demonstrate asupra economiei naționale, a investițiilor în turism și a menținerii locurilor de muncă. Voucherele – catalizator economic Conform studiului privind Impactul socio-economic al sistemului de tichete în România , realizat de către Academia de Studii Economice (ASE) în acest an, eliminarea voucherelor de vacanță ar duce la: o pierdere netă de 1,744 miliarde lei din PIB-ul național , pierderea a 17.000 de locuri de muncă , o reducere semnificativă a consumului intern, în special în extrasezon, o accentuare a disparităților regionale, în special în zonele dependente de turism intern. De asemenea, fiecare milion de lei alocat pentru vouchere susține peste 1.670 de locuri de muncă directe și indirecte , iar eliminarea lor ar duce la pierderea a circa 9.100 de locuri de muncă doar în sectoarele HORECA, transport și agrement local. Recesiunea din turism este reală în 2025! Motivele sunt: scăderea puterii de cumpărare, creșterea TVA și reducerea valorii voucherelor de vacanță. ANAT atrage atenția că în august 2025 s-a înregistrat o scădere de 6,3% a numărului de turiști cazați față de anul precedent, în ciuda faptului că operatorii privați au oferit reduceri masive. „Indiferent de prețuri, o parte dintre români nu s-au mai cazat. Trei luni la rând, în vârful de sezon, contracția economică a fost mai mare de 4%, primul an cu scăderi după pandemie ! Județe cu tradiție turistică certă au înregistrat scăderi severe: -38% Argeș, -17,8% Harghita, -15% Prahova în timp ce creșteri au fost în Sibiu și Constanța. Asta arată clar că nu prețul este problema, ci scăderea puterii de cumpărare și lipsa oricăror politici guvernamentale pentru turism”, a subliniat Adrian Voican, vicepreședinte ANAT . În plus, voucherele au contribuit direct la creșterea veniturilor bugetare prin taxe și impozite colectate din activitatea turistică, generând un efect multiplicator asupra economiei – fiecare leu investit în vouchere produce peste 1,6 lei în PIB. Studiul ASE mai arată că 90% din veniturile generate de vouchere sunt fiscalizate! Economia informală raportată la Produsul Intern Brut în țările membre ale Uniunii Europene în 2022, ca pondere: Austria - 6,6%, Bulgaria - 33,1% 3, Croația - 29,7%, Germania - 8,8%, Ungaria - 25,4%, Olanda - 8,2%, România - 29%. Media Uniunii Europene este de 10,8%. Sursa: Schneider și Asllani, 2022. Septembrie 2025: -85% vouchere acordate! Fără voucherele de vacanță, viitorul este sumbru în turismul românesc. Datele preluate de ANAT de la Ministerul Finanțelor arată că în luna septembrie 2025, valoarea voucherelor acordate s-a prăbușit cu 85% față de aceeași lună a anului trecut. Astfel, în septembrie anul curent angajatorii au achiziționat vouchere de aproape 5,96 milioane de euro față de 38,03 milioane de euro în septembrie 2024. Și aceasta în condițiile în care pe piață au existat încă multe vouchere emise în 2024. Fără a reveni asupra acestei erori strategice, vom asista la falimente și disponibilizări de personal cu efecte în lanț în industriile conexe. Investițiile în turism, în pericol Voucherele de vacanță au stimulat investițiile în structuri de cazare, agrement și servicii conexe, întrucât au transmis un semnal de stabilitate și sprijin guvernamental pentru turismul intern. Pe perioada aplicării acestei măsuri, numărul unităților de cazare clasificate a crescut de 5 ori, de la 6300 de unități în 2006 la 28.900 de unități în 2025 . Dintre acestea aproape 40% sunt noi sau modernizate în ultimii 3 ani, conform datelor raportate de Ministerul de resort. 28 de hoteluri de 4 și 5 stele aparținând brandurilor internaționale s-au deschis în ultimii ani și ar urma încă 15, în Craiova, Bacău, Satu Mare, Cluj și Arad. În lipsa acestei măsuri, multe investiții sunt în pericol de a fi amânate sau chiar oprite . „ Eliminarea voucherelor ar duce la pierderi de PIB, locuri de muncă și investiții și ar avea un impact negativ major în domeniul social. Practic, ar fi exact opusul a ceea ce își dorește orice minister al economiei”, a adăugat Adrian Voican . Impactul voucherelor asupra prețurilor pachetelor turistice Un mit puternic vehiculat pe rețelele sociale și preluat în mod superficial și de reprezentanțți oficiali este acela că existența voucherelor a mărit prețurile în turism și a descurajat investițiile. Această presupunere aparent logică nu a fost confirmată în mod științific de niciun studiu. Nu există nicio legătură cauzală dovedită între scumpirile anuale și existența cardurilor valorice. Prețurile au crescut în toate țările, chiar în lipsa voucherelor. În România, Eurostat raportează scumpiri de 9,5% dar cele mai mari creșteri sunt în Estonia: +39%, Bulgaria: +23% (o destinație de top pentru vacanțele românilor), Danemarca: +12%. ANAT susține continuarea și extinderea programului Asociația Națională a Agențiilor de Turism solicită menținerea și actualizarea valorii voucherelor de vacanță în raport cu inflația, precum și extinderea acestora și către mediul privat, măsură care ar asigura echitate socială , investitii și dezvoltare economică durabilă . Pentru alte amănunte, Traian BĂDULESCU Relații Publice & Comunicare 0735.452.682
► INS: -4,4 la sosiri români și -5,3 la înnoptări romani. Iar incomingul stagnează. Doar +0,1% înnoptări ale străinilor. ► Rezervări în scădere pe litoral și în marile orașe, dar creștere pe segmentele de aventură și incoming ► Factorii economici și scăderea voucherelor de vacanță cu 66% – frâne majore pentru turismul intern ► S-a dat startul rezervărilor estivale pentru 2026, cu tarife la nivelul celor din această vară ► Speranțe pentru 2026: all inclusive, evenimente și incoming în creștere
De ani de zile, turismul românesc este privit ca un potențial uriaș, dar rămas prea des la stadiul de promisiune. Problema nu este lipsa resurselor sau a frumuseților naturale și culturale, ci lipsa unei viziuni coerente și a unui cadru bine definit. Am participat recent la dezbaterea publică inițiată de FPTR privind Ghidul pentru înființarea OMD-urilor , alături de reprezentanți ai mediului asociativ și privat, ai administrației publice și ai mediului academic. România are deja 27 de OMD-uri – un motiv în plus să îmbunătățim cadrul de lucru și să consolidăm acest instrument. La discuții au fost prezenți reprezentanți ai FPTR, ANAT - Asociația Națională a Agențiilor de Turism, OMD-uri (înființate și în curs), parlamentari (AUR și PSD), FIHR - Federația Industriei Hoteliere din România, Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului prin Secretarul de Stat Gabriel Bogdan Ștețco , CNIT prin Valentin Avram, dar și mediul academic, prin ASE București – Facultatea de Marketing . Un prim pas ar trebui să fie perfecționarea Ghidului – un instrument clar, dar suficient de flexibil încât să poată fi îmbunătățit constant. Nu un document rigid, ci un reper viu, adaptat la schimbările economice, sociale și tehnologice. Acest ghid ar putea sta la baza unei legislații moderne și eficiente, capabile să stimuleze dezvoltarea și să ofere stabilitate investitorilor. La fel de necesare sunt dezbaterile publice. Dincolo de consultările formale, România are nevoie de dialog real între stat, mediul privat și societatea civilă. Mai multe voci înseamnă mai multe idei, iar din confruntarea lor se poate naște o strategie care să reflecte interesul comun, nu doar punctele de vedere ale unei singure părți. Nu în ultimul rând, turismul are nevoie de o autoritate dedicată . O instituție care să coordoneze, să monitorizeze și să își asume responsabilitatea pentru rezultate. Fără un organism cu viziune și putere de decizie, turismul riscă să rămână o prioritate doar pe hârtie. România are ce arăta lumii. Întrebarea este dacă are și curajul să își construiască o strategie pe termen lung, care să transforme turismul într-un adevărat motor al dezvoltării naționale. “Cred că acesta este momentul în care trebuie să trecem de la bune intenții la acțiuni concrete. Turismul nu mai poate fi tratat ca un sector secundar, ci ca o prioritate strategică pentru România. Numai prin colaborare, asumare și consecvență putem construi un model de succes, capabil să valorifice întregul potențial al țării noastre.” A prezentat pentru dumneavoastră Florin Albu , redactor-șef Tour.ist
După 15 ani de existență, platforma despreSpa.ro își schimbă oficial identitatea și devine Wellandia. Noul nume reflectă ce a devenit astăzi acest proiect: Pentru publicul larg – o sursă de inspirație și un spațiu de resetare, cu centre de top, oferte și resurse utile despre relaxare, nutriție, mișcare, somn, recuperare medicală și tehnologii moderne pentru sănătate - tot ce ai nevoie ca să alegi rapid experiențele wellness cele mai potrivite pentru tine. Pentru profesioniști , Wellandia este un ecosistem educațional și profesional, cu platforme, programe, inițiative și resurse dedicate celor care construiesc viitorul industriei Spa & Wellness. Integrează recrutare, mentorat, dezvoltare profesională, schimburi de experiență și evenimente de referință precum Conferința Spa România sau Premiile Spa România – dar și un spațiu educațional prin SpaEdu, prima academie Spa din România, acreditată CIDESCO Internațional. „ Wellandia este mai mult decât o schimbare de nume. Este o recunoaștere a drumului parcurs și o invitație deschisă spre ceea ce urmează. Acum 15 ani, totul a pornit de la o idee simplă: să arătăm că Spa-ul înseamnă sănătate, nu doar răsfăț. Dar între timp despreSpa.ro a crescut, s-a transformat și avea nevoie de un nume nou, care să reflecte mai bine ce este astăzi – dar să-i lase și spațiu să evolueze mai departe.” – Ioana Marian , fondatorul platformei
București, 25 iulie 2025 Propunerea Asociației Jurnaliștilor Profesioniști de Turism “Travel Pro” de a extinde vacanța de vară până la finalul lunii septembrie generează un val tot mai larg de susținere din partea liderilor din turism, ai administrației locale și ai organizațiilor reprezentative din industrie. Măsura este considerată una strategică, atât pentru impulsionarea turismului românesc, cât și pentru echilibrul educațional și familial. Alin Burcea, președinte ANAT, a reamintit că această idee este susținută de peste un deceniu de asociațiile din turism: „ANAT luptă de 10 ani pentru modificarea vacanțelor. Am reușit ca, în urma discuțiilor cu Ministerul Învățământului, să îi convingem că nu trebuie să se înghesuie toți românii în aceeași perioadă. Am propus ca vacanța de vară să fie luată pe cicluri școlare: clasele I-IV de la 1 iunie, clasele V-VIII din 15 iunie și liceele de la 1 iulie. Se mai poate face eșalonarea și pe regiuni – Moldova, Ardeal, Dobrogea, Banat. În orice formulă, ideea este valabilă, dar trebuie să convingem Ministerul Învățământului să facă acest pas.” Adrian Voican , vicepreședinte ANAT si președinte BIBI Group4Travel aduce în discuție necesitatea dialogului dintre factorii decidenți din administrația centrală: „Este o idee bună să avem vacanțe decalate în România cu una sau două săptămâni, de exemplu pe zone diferite, astfel încât să profităm de vremea bună din septembrie și pentru vacanța elevilor care n-au reușit să profite în lunile de vară din diferite motive. Merită să luăm în considerare experiența Germaniei care face vacanțele elevilor pe landuri. În același timp, trebuie să ținem cont și de nevoile profesorilor, pentru că a ține școala deschisă mai mult înseamnă costuri în fiecare perioadă a anului. În orice caz trebuie să stea toți factorii de decizie la masă ca să găsească o soluție optimă”. Florin Mitroi, președintele Consiliului Județean Constanța, subliniază impactul economic regional: „Turismul este cu siguranță un factor de dezvoltare economică foarte important pentru tot județul. Trebuie foarte bine puse în balanță care ar fi avantajele și dezavantajele unei astfel de măsuri, iar dacă din analiză rezultă că e benefică prelungirea vacanței, cu siguranță propunerea se va aproba.” Corina Martin, președinte RESTO și fost președinte ANAT, reiterează susținerea consistentă a industriei ospitalității: „De foarte mulți ani, organizațiile din industria ospitalității au solicitat acest lucru. Tarifele mai accesibile, condițiile climatice excelente din septembrie și eliminarea aglomerației ar aduce beneficii directe și familiilor, și elevilor, și economiei. Suntem bucuroși că și presa de turism vine cu asemenea propuneri și se raliază ideilor pe care noi le-am lansat în spațiul public fără succes până acum. Traversăm o perioadă extrem de grea pentru România în general, pentru români, pentru economia țării și pentru industria ospitalității, mai ales pentru că suntem o industrie extrem de lovită, extrem de afectată, care a pierdut masiv acum prin eliminarea tichetelor de vacanță. O măsură care să prelungească cu două săptămâni vacanța de vară ar ajuta foarte mult industria, dar și pe elevii, studenții și familiile acestora din România, care și-ar permite să se mai bucure puțin de vacanță în destinațiile din industria ospitalității din România.” Răzvan Filipescu, fost președinte al Autorității pentru Turism, declară: „Este normal să ne dorim o astfel de măsură. Dacă factorii de decizie vor considera că elevii nu sunt afectați, atunci turismul va avea mult de câștigat. Nu ne dorim însă ca acest câștig să fie în detrimentul elevilor.” Asociația Travel Pro consideră că această coagulare a vocilor din industrie reprezintă un pas esențial către un dialog constructiv cu autoritățile. „Este clar că susținerea este largă și argumentată. Ceea ce propunem nu este o favoare, ci o măsură echilibrată, cu impact pozitiv pe termen lung. Este timpul pentru decizii strategice, bazate pe realități și soluții viabile”, a declarat Adrian Boioglu, președintele Asociației Travel Pro. Asociația Travel Pro reiterează apelul său către Ministerul Educației, Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, precum și către prim-ministrul Ilie Bolojan și viceprim-ministrul Dragoș Anastasiu, pentru a analiza și adopta această măsură în beneficiul întregii societăți. ---------------------- Asociația Travel Pro este o organizație a jurnaliștilor profesioniști specializați în turism din România în care activează oameni de presă cu o activitate de peste 15 ani. Prin activitatea sa, promovează jurnalismul de calitate în domeniul turismului, susține dezvoltarea sustenabilă a destinațiilor românești și încurajează dialogul între actorii din industrie și autorități. Asociația Travel Pro derulează campanii de informare, inițiative de educație turistică și parteneriate strategice cu organizații și instituții relevante din țară și din străinătate. Contact media: Ovidiu Oprea – PR, Asociația Travel Pro Tel: +40 (722) 565 071 Email: contact@travel-pro.ro Website: www.travel-pro.ro
COMUNICAT DE PRESĂ Declarațiile recente ale ministrului Economiei ne pun pe gânduri! Vedem o înțelegere superficială și chiar, pe unele subiecte, o neînțelegere gravă a acestui domeniu esențial al economiei naționale. ANAT aduce în atenție datele economice reale, menite să contrabalanseze percepțiile paralele cu realitatea exprimate de ministrul economiei, Radu Miruță. În doar trei săptămâni de mandat, domnul ministru a reușit să își formeze opinii tranșante și, din păcate, eronate despre piața turistică: că prețurile sunt „prea mari” pe litoral, că voucherele de vacanță au efecte negative, că participarea României la târgurile internaționale nu ar avea impact, că există în turism doar „asistați” care trăiesc din subvenții și că organizațiile profesionale „plătesc articole” critice la adresa sa. ”Domnule ministru, mă faceți să râd: noi nu plătim articole! Dăm interviuri. Comunicăm public, transparent, onest și documentat despre nevoile reale ale industriei. Așa cum o facem de 35 de ani, indiferent de câți miniștri s-au schimbat de-a lungul timpului. Nu cerem gratuități și privilegii, ci un cadru predictibil, sprijin echilibrat și o voce guvernamentală care să înțeleagă diferența între economie reală și aparențe populiste. – declară Dr. în economie Alin Burcea, președintele ANAT. Fapte, nu percepții! …despre voucherele de vacanță 1. Voucherele de vacanță și combaterea turismului la negru Voucherele de vacanță reprezintă unul dintre principalele instrumente de fiscalizare a sectorului HoReCa și au redus semnificativ turismul „la negru” Numărul unităților de cazare clasificate în România a crescut de peste patru ori: de la 6.000 în 2006 până la 27.500 în prezent – un mare succes în fiscalizarea domeniului. 2. Efectul multiplicator al voucherelor Potrivit unui studiu realizat de ASE pentru APET, fiecare 1 leu cheltuit prin vouchere generează: +0,15 lei în comerțul cu amănuntul; +0,36 lei în HoReCa; +0,09 lei în agenții de turism; +0,52 lei în comerțul cu ridicata; +0,14 lei în transporturi; +0,29 lei în curierat; +0,25 lei în depozitare; +0,78 lei ca venit la bugetul de stat. Per total, acțiunea de multiplicare duce la un efect macroeconomic de 3,39 lei în PIB la fiecare 1 leu emis în tichete valorice 3. Contribuția la venituri fiscale și ocupare Voucherele au generat creșteri „fabuloase” ale veniturilor din TVA și impozit pe profit, inclusiv atunci când companiile nu înregistrau profit, contribuind prin salarii, CAS/CASS, TVA plătit și locuri de muncă create Eliminarea acestui mecanism va reduce semnificativ contribuția HoReCa la PIB (în prezent cca. 5%) 4. Impact asupra turismului intern și preferințelor românilor Fără vouchere, mulți români renunță la vacanțe interne și aleg destinații externe, generând pierderi valutare pentru România Pentru mulți angajați din provincie – printre care profesorii – voucherele au permis prima vacanță în viață; statul a recuperat nu doar sumele alocate, ci a atras și cheltuieli suplimentare din buzunar …despre valoarea adăugată a promovării turistice și riscurile tăierii sprijinului pentru incoming Participarea la târgurile internaționale de profil Participarea României la târguri internaționale și campaniile de promovare externă au generat, în anii precedenți, o creștere semnificativă a vizibilității și atractivității României ca destinație turistică. Conform estimărilor Organizației Mondiale a Turismului (UNWTO) și Consiliului Mondial al Turismului și Călătoriilor (WTTC), fiecare 1 euro investit în promovare turistică externă aduce, în medie, între 5 și 11 euro încasări din incoming. Astfel, sprijinul acordat de stat agențiilor pentru participarea la târguri, deși modest – în medie 300 euro decontați dintr-un cost de peste 5.000 euro per firmă – a contribuit la atragerea de turiști străini care cheltuiesc în medie 850-1.100 euro/persoană în România (date INS și Eurostat). Susținerea activității de incoming În ceea ce privește sprijinul pentru incoming, schema de subvenție actuală, chiar dacă nefuncțională, de 40 euro/turist (pentru sejururi de cel puțin 4 nopți) ar putea avea un impact real dacă ar fi extinsă și susținută strategic. În absența unui sprijin eficient, România riscă să piardă teren față de țările din regiune care investesc activ în atragerea turiștilor străini – Ungaria, Bulgaria, Croația și Polonia au bugete de promovare cuprinse între 10 și 35 milioane euro/an, față de sub 2 milioane euro în cazul României în ultimii ani . Eliminarea acestor cheltuieli nu este o economie, ci o amputare economică: România pierde nu doar turiști străini, ci și export de imagine, încasări fiscale și mii de locuri de muncă în industrii conexe (transport, ghizi, organizatori, restaurante, artizanat). Dacă în 2019 România a atras peste 2,7 milioane de turiști străini, în 2023 numărul a scăzut sub 2 milioane, în parte din cauza subfinanțării cronice a promovării externe. Creșterea TVA, eliminarea voucherelor, tăierea subvențiilor pentru incoming și renunțarea la târguri sunt măsuri care, împreună, lovesc frontal turismul românesc și riscă să îl pună pe butuci. În loc să fim tratați ca niște „asistați”, ne-am dori să fim ascultați. Pentru că turismul creează locuri de muncă, aduce încasări fiscale, dezvoltă comunități și proiectează o imagine pozitivă a României în afara granițelor. Domnule ministru , confundați tăierile de cheltuieli și risipa de la stat cu cele destinate mediului privat. Tăierile de la buget pot aduce economii. Tăierile din sectorul privat înseamnă frânarea motoarelor economiei. Dacă le opriți simultan cu aplicarea de creșteri de taxe, România va pierde pe toate fronturile: și fiscal, și social, și economic. Înțelegem că ministrul Economiei, Radu Miruță, este un om politic, cu o misiune amplă și dificilă într-un minister de tip „mamut”, care acoperă o multitudine de domenii economice. Nimeni nu se așteaptă ca un ministru să cunoască în detaliu fiecare sector. Dar tocmai de aceea este obligația sa să se înconjoare de specialiști , oameni cu experiență dovedită și reprezentativitate profesională, care să-i ofere o imagine corectă și completă asupra realităților din industrie. Solicităm numirea unui secretar de stat dedicat exclusiv sectorului turismului, provenit din industrie , cu experiență practică, care să fie o punte de legătură reală între autorități și mediul privat. Fără o astfel de reprezentare profesionistă la nivel guvernamental, deciziile vor continua să fie luate pe baza unor percepții superficiale și vor face mai mult rău decât bine. Totodată, cerem public o întâlnire instituțională urgentă , cu toți actorii relevanți din turism, pentru a discuta coerent, profesionist și constructiv. Nu vrem războaie în presă. Vrem soluții. România are nevoie de un ministru pentru turism, nu împotriva turismului. Suntem în plin sezon turistic, cu toate provocările sale. Turismul reprezintă o industrie serioasă, o formă de export de servicii care aduce zeci de miliarde de euro anual multor țări și nu este doar o activitate frivolă de relaxare. Nu avem timp de dueluri de imagine, ci vă invităm să discutăm față în față, cu creionul pe hârtie. Turismul românesc merită respect! Turismul românesc merită sprijin! Și, mai presus de orice, turismul românesc merită guvernanți care să înțeleagă în mod real fenomenul! Pentru alte amănunte, Traian BĂDULESCU Relații Publice & Comunicare 0735.452.682
București, 24 iulie 2025 Asociația Jurnaliștilor Profesioniști de Turism “Travel Pro” lansează un apel public pentru extinderea vacanței de vară cu două săptămâni, până la finalul lunii septembrie. Propunerea vizează beneficii directe pentru turismul intern, pentru echilibrul social și familial, dar și pentru sustenabilitatea economică a comunităților locale. „Este momentul ca decidenții politici să înțeleagă că turismul românesc nu poate supraviețui fără politici publice coerente și adaptate realității economice. Extinderea vacanței de vară este o măsură echilibrată, cu efecte directe asupra comunităților care depind de sezonul estival. Nu cerem privilegii, ci o șansă reală la sustenabilitate. În același timp, vorbim despre o oportunitate de a reechilibra relația dintre școală și viața de familie, dintre educație formală și experiențe esențiale în afara clasei”, a declarat Adrian Boioglu, președintele Asociației Travel Pro. Asociația Travel Pro adresează acest apel oficial către Ministerul Educației , Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului , precum și către prim-ministrul Ilie Bolojan și viceprim-ministrul Dragoș Anastasiu , solicitând adoptarea unei decizii strategice care să susțină, în mod echilibrat, atât procesul educațional, cât și sectorul turistic – un pilon important al economiei naționale. În lipsa voucherelor de vacanță pentru o mare parte a angajaților din sectorul privat și bugetar, sezonul estival din 2025 se confruntă cu provocări majore. Gradul de ocupare pe litoral a scăzut semnificativ față de anii anteriori, iar operatorii din turism resimt presiunea scurtării perioadei în care își pot recupera investițiile. Extinderea vacanței de vară ar permite litoralului românesc să compenseze parțial lipsa cererii din lunile iunie și început de iulie, contribuind astfel la redresarea unei industrii aflate într-un moment critic. Prelungirea vacanței ar contribui la extinderea sezonului turistic intern și ar permite o distribuție mai echilibrată a cererii, în special în zonele montane, rurale și de litoral. Familiile ar beneficia de vacanțe mai accesibile și mai puțin aglomerate, iar operatorii economici ar putea gestiona mai eficient resursele umane și logistice. În paralel, comunitățile locale ar avea ocazia de a organiza evenimente culturale și tradiționale cu potențial turistic. Pe plan social și educațional, copiii ar avea parte de mai mult timp liber de calitate, taberele și activitățile informale s-ar desfășura în condiții mai bune, iar părinții ar putea planifica vacanțele într-un mod mai relaxat. Totodată, cadrele didactice s-ar întoarce în școli mai odihnite, contribuind la un început de an școlar mai eficient. Distribuirea fluxurilor turistice pe o perioadă mai lungă de timp ar reduce presiunea asupra mediului și a infrastructurii. Se diminuează astfel aglomerația, poluarea și impactul asupra patrimoniului natural și cultural, în condițiile unei gestionări mai sustenabile. Asociația Travel Pro invită, totodată, organizațiile de management al destinațiilor (OMD-uri), federațiile patronale din turism, asociațiile de promovare turistică, agențiile de turism, reprezentanții unităților de cazare și alimentație publică, precum și alte entități relevante din domeniu , să se alăture acestui demers. Doar printr-o voce unitară și prin acțiuni concertate putem determina autoritățile să adopte măsuri concrete care să susțină turismul românesc și nevoile reale ale comunităților care depind de acesta. Asociația Travel Pro este o organizație a jurnaliștilor profesioniști specializați în turism din România în care activează oameni de presă cu o activitate de peste 15 ani. Prin activitatea sa, promovează jurnalismul de calitate în domeniul turismului, susține dezvoltarea sustenabilă a destinațiilor românești și încurajează dialogul între actorii din industrie și autorități. Asociația Travel Pro derulează campanii de informare, inițiative de educație turistică și parteneriate strategice cu organizații și instituții relevante din țară și din străinătate. Contact media: Ovidiu Oprea – PR, Asociația Travel Pro Tel: +40 (722) 565 071 Email: contact@travel-pro.ro Website: www.travel-pro.ro
Starea Litoralului. S-a deschis sezonul pe litoralul românesc, iar patronatele din industrie se declarǎ pregǎtite sǎ rǎspundǎ exigențelor turiștilor.